{"id":54046,"date":"2019-09-04T09:24:58","date_gmt":"2019-09-04T06:24:58","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=54046"},"modified":"2019-09-04T09:25:03","modified_gmt":"2019-09-04T06:25:03","slug":"legende-si-povesti-din-tara-barsei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=54046","title":{"rendered":"Legende \u0219i pove\u0219ti din \u021aara B\u00e2rsei"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo1.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo1-1024x768.jpg?resize=800%2C600\" alt=\"\" class=\"wp-image-2150\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p>Tara B\u00e2rsei, denumit\u0103 si Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brasovului este o regiune istoric\u0103 si etnografic\u0103 din sud-estul Transilvaniei, cu Brasov cea mai important\u0103 localitate.Denumirea ,,Tara B\u00e2rsei\u201d se pare c\u0103 provine de la hidronimul ,,B\u00e2rsa\u201d, care este unul din principalele cursuri de ap\u0103 din depresiunea Brasovului, un r\u00e2u care str\u0103bate \u0162ara B\u00e2rsei de la sud-vest la nord-est, v\u0103rs\u00e2ndu-se aproape de Feldioara \u00een r\u00e2ul Olt.<\/p>\n\n\n\n<p>De la B\u00eersa, numele regiunii a c\u0103rei capital\u0103 este Brasovul (ambele nume av\u00e2nd probabil aceeasi origine) a derivat b\u00eersan (b\u00e2rsan\u0103) care desemneaz\u0103 l\u00e2n\u0103 lung\u0103 si aspr\u0103 (turcan\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>\u0162ara B\u00e2rsei, fa\u0163\u0103 de Transilvania, nu este altceva dec\u00e2t o cetate mai mic\u0103 \u00eentre mun\u0163i. \u00cen aceast\u0103 cetate natural\u0103,la granita \u00eentre Orient si Occident, s-au \u00eent\u00e2lnit drumurile istoriei \u015fi civiliza\u0163iilor, cu extraordinara lor infuzie etnic\u0103 \u015fi cultural\u0103, cu permanenta mi\u015fcare de oameni \u015fi valori.<br>\u201eMica Transilvanie\u201d cum i se mai zice, ascunde multe legende si povesti nestiute poate de multi. Am cautat si iata cum am adunat pentru voi cateva dintre cele mai frumoase si interesante povesti.<\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter is-resized\"><a href=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo2-768x1024.jpg?resize=410%2C546\" alt=\"\" class=\"wp-image-2151\" width=\"410\" height=\"546\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Pietrele lui Solomon<\/strong><br>Pietrele lui Solomon desemneaz\u0103 cheile r\u0103ului Solomon, care se \u00eenvolbureaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 st\u00e2ncile de dup\u0103 \u015echeii Bra\u015fovului. Conform legendei, Solomon a fost un rege maghiar, care se zb\u0103tea s\u0103 scape de urm\u0103ritorii s\u0103i turci pe aceste meleaguri. El a s\u0103rit cu calul peste pr\u0103pastia din defileul din \u015echei, iar du\u015fmanii au c\u0103zut to\u0163i \u00een apa care, mai apoi, i-a luat numele. Ast\u0103zi, mul\u0163i dintre bra\u015foveni aleg locul pentru relaxare \u015fi gr\u0103tare.<br>Marea de sub Tampa<br>Legende vechi spun c\u0103 sub masivul T\u00e2mpa s-ar afla o pe\u015fter\u0103 uria\u015f\u0103, umplut\u0103 de ap\u0103. De\u015fi nu exist\u0103 confirm\u0103ri, se afirm\u0103 chiar c\u0103 ar fi un imens lac de ap\u0103 s\u0103rat\u0103.<br><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo3.jpg\"><img decoding=\"async\" data-attachment-id=\"2152\" data-permalink=\"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?attachment_id=2152\" data-orig-file=\"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/4x4DORNACHALLANGE.jpg?fit=654%2C433&amp;ssl=1\" data-orig-size=\"654,433\" data-comments-opened=\"1\" data-image-meta=\"{&quot;aperture&quot;:&quot;0&quot;,&quot;credit&quot;:&quot;&quot;,&quot;camera&quot;:&quot;&quot;,&quot;caption&quot;:&quot;&quot;,&quot;created_timestamp&quot;:&quot;0&quot;,&quot;copyright&quot;:&quot;&quot;,&quot;focal_length&quot;:&quot;0&quot;,&quot;iso&quot;:&quot;0&quot;,&quot;shutter_speed&quot;:&quot;0&quot;,&quot;title&quot;:&quot;&quot;,&quot;orientation&quot;:&quot;0&quot;}\" data-image-title=\"4x4DORNACHALLANGE\" data-image-description=\"\" data-medium-file=\"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/4x4DORNACHALLANGE.jpg?fit=300%2C199&amp;ssl=1\" data-large-file=\"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/4x4DORNACHALLANGE.jpg?fit=654%2C433&amp;ssl=1\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo3-1024x767.jpg?resize=800%2C599\" alt=\"\" class=\"wp-image-2152\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Legenda Templului de la \u015einca Veche<\/strong><br>Cunoscut ca Templul Ursitelor, se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 are o vechime de aproximativ 7000 de ani \u015fi se presupune c\u0103 ar fi apar\u0163inut aceleia\u015fi civiliza\u0163ii care a \u00eentemeiat Templul Alb din Insula \u015eerpilor. Se g\u0103se\u015fte l\u00e2ng\u0103 comuna \u015einca Veche, sub dealul Ple\u015fu. Este compus din \u00eenc\u0103peri de cult \u015fi altare cu sculpturi ciudate, \u00eentre care Steaua lui David, semnele Yin \u015fi Yang. Turnul interior, pe unde intr\u0103 lumina zilei, este \u00eenalt de 10 metri \u015fi seam\u0103n\u0103 cu o turl\u0103 f\u0103r\u0103 acoperi\u015f. Localnicii spun c\u0103 pe acolo coboar\u0103 energiile \u015fi c\u0103 dedesubt, \u00een p\u0103m\u00e2nt, ar exista un tunel de comunicare p\u00e2n\u0103 la Cetatea R\u00e2\u015fnovului. A fost folosit ca loc de refugiu \u015fi rug\u0103ciune de c\u0103tre c\u0103lug\u0103rii ardeleni h\u0103itui\u0163i de Maria Tereza \u00een anii 1700, pentru a trece la catolicism.<br><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo4.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo4-1024x682.jpg?resize=800%2C533\" alt=\"\" class=\"wp-image-2153\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Legenda Castelului Bran<\/strong><br>Dracula, faimoasa legend\u0103 a vampirului din Carpa\u0163i, a fost inspirat\u0103 din faptele fostului domnitor al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, Vlad \u0162epe\u015f (1431-1476). Pentru a impune ordine \u00een \u0163ar\u0103, el a recurs la metode brutale, extrem de s\u00e2ngeroase, de pedepsire a f\u0103r\u0103delegilor. Cea mai cunoscut\u0103 era trasul \u00een \u0163eap\u0103. De aici, negustorii sa\u015fi de la Bra\u015fov, care intraser\u0103 \u00een conflict cu \u0162epe\u015f, au mai ad\u0103ugat \u015fi alte fapte abominabile, precum c\u0103 se hr\u0103nea cu carnea \u015fi s\u00e2ngele inamicilor. Inven\u0163iile sa\u015filor au rezistat peste ani, ajung\u00e2nd la urechile scriitorului irlandez Bram Stocker, devenind astfel surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru crearea celebrului personaj Dracula.<br><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo5.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo5.jpg?w=800\" alt=\"\" class=\"wp-image-2154\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Stanca lui Dietrich<\/strong><br>Legenda lui Dietrich este legat\u0103 de ridicarea Castelului Bran. Se spune c\u0103 piatra de temelie a castelului a fost pus\u0103 de c\u0103tre un cavaler teuton, pe nume Dietrich, pe undeva prin secolul 13. Teutonii urm\u0103reau ca, prin aceast\u0103 nou\u0103 fortifica\u0163ie, s\u0103 apere por\u0163ile Transilvaniei \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 eventuale noi cuceriri \u00een zona exterioar\u0103 Carpa\u0163ilor. St\u00e2nca pe care se ridica, ini\u0163ial, castelul a preluat numele cavalerului, fiind cunoscut\u0103 \u015fi acum ca \u201eDietrichstein\u201d. Ulterior, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului 14, sa\u015fii din \u0162ara B\u00e2rsei au reconstruit fortifica\u0163ia, devenind ceea ce ast\u0103zi se vede a fi Castelul Bran.<br><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo6.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo6-1024x682.jpg?resize=800%2C533\" alt=\"\" class=\"wp-image-2155\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Marea de sub Tampa<\/strong><br>Legende vechi spun c\u0103 sub masivul T\u00e2mpa s-ar afla o pe\u015fter\u0103 uria\u015f\u0103, umplut\u0103 de ap\u0103. De\u015fi nu exist\u0103 confirm\u0103ri, se afirm\u0103 chiar c\u0103 ar fi un imens lac de ap\u0103 s\u0103rat\u0103.<br><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo7.jpg\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo7.jpg?w=800\" alt=\"\" class=\"wp-image-2156\" data-recalc-dims=\"1\"\/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Statueta ucenicului de pe Biserica Neagra<\/strong><br>Pe contrafortul din partea nordic\u0103 a Bisericii Negre se afl\u0103 o statuie ciudat\u0103, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd un copil care parc\u0103 st\u0103 s\u0103 cad\u0103. Legenda poveste\u015fte c\u0103 acesta era un ucenic foarte talentat, care a st\u00e2rnit invidia unuia dintre me\u015fterii care lucrau la ridicarea bisericii. Acesta i-ar fi cerut s\u0103 ridice ceva de pe corni\u015fa zidului, iar c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul s-a aplecat, l-a \u00eembr\u00e2ncit \u015fi a c\u0103zut \u00een gol. Statueta reprezint\u0103 omagiul adus de c\u0103tre colegii s\u0103i. Pe vremuri, pe aceea\u015fi parte a bisericii, se mai aflau \u015fi alte trei statui, reprezent\u00e2nd un r\u0103zboinic, o femeie \u015fi un leu, care, \u00een timp, au fost distruse.<br><\/p>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"aligncenter is-resized\"><a href=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo8.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.hotelalpin.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Photo8.jpg?resize=451%2C601\" alt=\"\" class=\"wp-image-2157\" width=\"451\" height=\"601\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p><strong>Bisericuta p\u0103g\u00e2nilor<\/strong><br>Pe drumul spre Poian\u0103 exist\u0103 o piatr\u0103 stranie; popular, acel loc se numeste si ast\u0103zi ,,Bisericuta p\u0103g\u00e2nilor\u201d. Se spune c\u0103, \u00een cele mai vechi timpuri p\u0103g\u00e2ne, aici ar fi fost \u00eentr-adev\u0103r un templu.Despre acest loc se poveste\u015fte c\u0103 \u00een timpul unuia dintre numeroasele asedii asupra R\u00e2snovului, turcii au fost \u00eenfr\u00e2nti iar c\u00e2tiva c\u0103l\u0103reti refugiati s-au r\u0103t\u0103cit \u00een p\u0103durile din apropiere. Deoarece se temeau c\u0103 vor fi prinsi de locuitorii T\u0103rii B\u00e2rsei, s-au ascuns \u00eentr-o pester\u0103. Astfel au r\u0103mas ascunsi o vreme \u00een p\u0103dure si au ridicat o mas\u0103 de piatr\u0103 pentru ofrand\u0103 si o cas\u0103 \u015fi de aici numele locului, p\u0103strat p\u00e2n\u0103 azi, ,,Bisericuta p\u0103g\u00e2nilor<\/p>\n\n\n\n<p><br>Toate acestea demonstreaza inca o data ce tara frumoasa avem, plina de mistere si legende, cate lucruri sunt de vazut si de admirat!!<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:google<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tara B\u00e2rsei, denumit\u0103 si Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brasovului este o regiune istoric\u0103 si etnografic\u0103 din sud-estul Transilvaniei, cu<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":54047,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-54046","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/09\/tara-barsei.jpg?fit=585%2C439&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-e3I","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54046"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":54048,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54046\/revisions\/54048"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/54047"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}