{"id":54066,"date":"2019-09-04T14:56:20","date_gmt":"2019-09-04T11:56:20","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=54066"},"modified":"2019-09-04T14:56:26","modified_gmt":"2019-09-04T11:56:26","slug":"30-de-izvoare-folosite-la-sate-ca-sursa-de-apa-monitorizate-din-septembrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=54066","title":{"rendered":"30 de izvoare folosite la sate ca surs\u0103 de ap\u0103, monitorizate din septembrie"},"content":{"rendered":"\n<p>Un proiect \u00een premier\u0103 de monitorizare a 30 de izvoare de pe teritoriul Rom\u00e2niei, folosite la sate ca surs\u0103 de ap\u0103, a \u00eenceput \u00een septembrie. Autorit\u0103\u0163ile vor s\u0103 vad\u0103 ce factori de risc exist\u0103. Oamenii vor afla, de exemplu, zonele \u00een care nu e indicat s\u0103-\u015fi lase animalele la p\u0103\u015funat.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103torii Institutului de Speologie \u201eEmil Racovi\u0163\u0103\u201d Cluj-Napoca \u00eencep, \u00een premier\u0103, \u00een luna septembrie, un proiect de monitorizare a 30 de izvoare de pe teritoriul Rom\u00e2niei, pentru stabilirea factorilor de risc biologic \u00een localit\u0103\u0163i din mediul rural neracordate la re\u0163eaua de ap\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Directorul de proiect Oana Moldovan a declarat, luni, c\u0103 EUROSTAT ar\u0103ta \u00een 2018 c\u0103 doar 63,7% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei era conectat\u0103 la o re\u0163ea de ap\u0103 potabil\u0103, unul dintre scopurile proiectului fiind de a identifica care este situa\u0163ia din prezent, \u00een teren.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eInstitutul de Speologie &lt;Emil Racovi\u0163\u0103&gt; al Academiei Rom\u00e2ne &#8211; filiala Cluj-Napoca este promotor al proiectului &lt;Groundwaterisk&gt;, finan\u0163at din fonduri SEE, care urm\u0103re\u015fte, \u00eencep\u00e2nd cu luna septembrie, monitorizarea din punct de vedere biologic, microbiologic, fizico-chimic, radon \u015fi pentru izotopi stabili a unor surse de ap\u0103 folosite de comunit\u0103\u0163i rurale, adic\u0103 a 30 de izvoare din zonele calcaroase de pe teritoriul Rom\u00e2niei, pentru stabilirea factorilor de risc. Acestea vor fi supuse unor minu\u0163ioase analize microbiologice, dar \u015fi de alt\u0103 natur\u0103, care urm\u0103resc s\u0103 stabileasc\u0103 calitatea unor surse de ap\u0103 folosite de popula\u0163ia din mediul rural. Cercetarea are ca scop monitorizarea multidisciplinar\u0103 a izvoarelor folosite de comunit\u0103\u0163i rurale din diferite regiuni ale Rom\u00e2niei, care nu sunt incluse \u00een re\u0163eaua na\u0163ional\u0103 de ap\u0103 potabil\u0103, precum \u015fi dezvoltarea unei metode moderne de monitorizare bazat\u0103 pe tehnici moleculare. EUROSTAT ar\u0103ta \u00een 2018 c\u0103 doar 63,7% din popula\u0163ia Rom\u00e2niei era conectat\u0103 la re\u0163eaua de ap\u0103 potabil\u0103 iar unul dintre scopurile proiectuluie este \u015fi acela de a identifica care este situa\u0163ia din prezent, \u00een teren\u201d, a spus Moldovan.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit acesteia, proiectul, \u00een premier\u0103 na\u0163ional\u0103, a pornit de la ideea lipsei aliment\u0103rii cu ap\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een unele zone rurale unde nu exist\u0103 re\u0163ea de ap\u0103 la care s\u0103 fie conecta\u0163i locuitorii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eNoi, totu\u015fi, am fost \u00een teren pentru identificarea surselor \u015fi credem c\u0103 acest procent de 63,7 % este de fapt mult mai mare, deoarece \u00een ultimii doi ani, prin programe europene, multe localit\u0103\u0163i s-au conectat la re\u0163eaua de ap\u0103. Noi am mers c\u0103tre surse din care oamenii se alimenteaz\u0103 cu ap\u0103 \u015fi care nu sunt monitorizate de agen\u0163iile de ap\u0103, surse pentru care nu exist\u0103 un control al calit\u0103\u0163ii apei\u201d, a explicat Moldovan.<\/p>\n\n\n\n<p>O alt\u0103 problem\u0103 pe care o ridic\u0103 speciali\u015ftii implica\u0163i \u00een proiect este aceea c\u0103 autorit\u0103\u0163ile competente nu folosesc metode de monitorizare microbiologic\u0103 moderne, astfel c\u0103 ace\u015ftia recomand\u0103 o actualizare a metodelor de monitorizare microbiologic\u0103 la nivelul descoperirilor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnologice de ast\u0103zi, care permit o analiz\u0103 mult mai detaliat\u0103 \u015fi, implicit, o sc\u0103dere a riscurilor.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eNiciunde nu se face o monitorizare riguroas\u0103. Metodele de monitorizare microbiologic\u0103, sunt, totu\u015fi, destul de simple \u015fi \u00eenvechite fa\u0163\u0103 de ce se poate face \u00een ziua de azi. Aceast\u0103 situa\u0163ie se \u00eent\u00e2lne\u015fte nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u015fi \u00een Europa, astfel c\u0103 nu exist\u0103 siguran\u0163\u0103 pentru popula\u0163ie\u201d, a mai spus cercet\u0103torul clujean.<\/p>\n\n\n\n<p>Responsabilul de proiect Horia Banciu de la Universitatea \u201dBabe\u015f-Bolyai\u201d (UBB) Cluj-Napoca a declarat, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 nivelul de sensibilitate al metodelor microbiologice nu este foarte mare, astfel \u00eenc\u00e2t pot exista diverse cauze prin care apar anumi\u0163i microbi patogeni \u00een ap\u0103 sub limita de detec\u0163ie pentru metodele folosite in prezent.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eSe pot contamina surse de ap\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u015ftie. Se poate spune &lt;am controlat, nu am g\u0103sit nimic&gt;, dar tu de fapt nu ai aplicat ni\u015fte metode moderne care la ora actual\u0103 sunt din ce \u00een ce mai ieftine\u201d, a explicat acesta.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cadrul proiectului, pe l\u00e2ng\u0103 cele 30 de izvoare din Rom\u00e2nia vor fi monitorizate \u015fi 2 din Norvegia, iar, \u00een plus, se vor face analize hidrologice, geologice \u015fi de sol \u00een bazinele de recep\u0163ie a acestor izvoare, pentru a se \u015fti dac\u0103 poate ap\u0103rea riscul unei polu\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eVom spune popula\u0163iei, de exemplu, acolo, \u00een punctul acela nu v\u0103 duce\u0163i s\u0103 arunca\u0163i gunoaie, nu l\u0103sa\u0163i la p\u0103\u015funat animalele foarte mult, lucruri de genul acesta. Noi nu putem cere reglement\u0103ri, dar putem face recomand\u0103ri prim\u0103riilor \u015fi oamenilor care locuiesc \u00een acele zone. Sigur c\u0103 vrem \u015fi pentru speciali\u015ftii din agen\u0163iile de ap\u0103 s\u0103 facem cursuri, s\u0103 le ar\u0103t\u0103m cum se pot face monitoriz\u0103rile microbiologice, dar \u015fi alte metode\u201d, a subliniat Oana Moldovan.<\/p>\n\n\n\n<p>Proiectul de monitorizare a izvoarelor se va derula p\u00e2n\u0103 \u00een 31 mai 2023, iar \u00een cadrul s\u0103u vor lucra 34 de cercet\u0103tori dintre care 4 sunt din Norvegia, de la Universitatea din Bergen, iar restul din Rom\u00e2nia, de la Institutul de Speologie \u201eEmil Racovi\u0163\u0103\u201d, UBB \u015fi Institutul Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronic\u0103 INOE 2000.<\/p>\n\n\n\n<p>Proiectul este finan\u0163at printr-un grant \u00een valoare de 1,5 milioane euro \u2013 din Mecanismul Financiar SEE (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) \u015fi de la bugetul de stat.<\/p>\n\n\n\n<p>sursa: descopera.ro<br><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un proiect \u00een premier\u0103 de monitorizare a 30 de izvoare de pe teritoriul Rom\u00e2niei, folosite la sate ca surs\u0103 de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":48592,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-54066","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-interne"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/apa-465x215.jpg?fit=650%2C395&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-e42","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=54066"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54066\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":54067,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/54066\/revisions\/54067"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/48592"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=54066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=54066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=54066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}