{"id":55975,"date":"2019-10-25T08:40:20","date_gmt":"2019-10-25T05:40:20","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=55975"},"modified":"2019-10-25T08:40:26","modified_gmt":"2019-10-25T05:40:26","slug":"semnificatia-istorica-a-zilei-armatei-25-octombrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=55975","title":{"rendered":"Semnifica\u0163ia istoric\u0103 a Zilei Armatei \u2013 25 Octombrie"},"content":{"rendered":"\n

A devenit tradi\u0163ie ca fiecare armat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi aib\u0103 o s\u0103rb\u0103toare a sa. Fiecare zi a unei armate reprezint\u0103 un moment important, impregnat de simbolismul \u015fi semnifica\u0163iile proprii doar acestei institu\u0163ii, cu rol important \u00eentre structurile de fundamentale, de baz\u0103, ale statului modern.<\/p>\n\n\n\n

\"25<\/figure>\n\n\n\n

La rom\u00e2ni, aceste semnifica\u0163ii sunt cu at\u00e2t mai profunde, cu c\u00e2t istoria a probat, de-a lungul timpului, leg\u0103tura str\u00e2ns\u0103 dintre armat\u0103 \u015fi interesele fundamentale ale poporului \u015fi na\u0163iunii.<\/p>\n\n\n\n

Ziua de 25 Octombrie se \u00eenscrie astfel, al\u0103turi de alte s\u0103rb\u0103tori cu specific militar \u2013 Ziua  For\u0163elor Terestre, Ziua Avia\u0163iei \u015fi For\u0163elor  Aerine, Ziua Marinei, zilele diferitelor arme \u015fi specialit\u0103\u0163i – \u00een categoria acelor momente aniversare la care particip\u0103, sub diverse forme, nu doar cei \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een uniform\u0103 militar\u0103, ci toate segmentele societ\u0103\u0163ii civile.<\/p>\n\n\n\n

Acest lucru se datoreaz\u0103 respectului de care se bucur\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 \u00een r\u00e2ndurile tuturor cet\u0103\u0163enilor, fapt probat de prezen\u0163a sa constant\u0103 pe primele locuri \u00een sondajele de opinie, ca o institu\u0163ie \u00een care oamenii au \u00eencredere \u015fi pe care o pre\u0163uiesc, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-i menirea \u015fi necesitatea.<\/p>\n\n\n\n

Cu g\u00e2ndul la misiunile prezente \u015fi la cele viitoare, militarii armatei rom\u00e2ne afla\u0163i la datorie sub faldurile drapelului tricolor, acas\u0103 sau \u00een locuri \u00eendep\u0103rtate, cum ar fi teatrul de ac\u0163iuni militare din Afganistan, folosesc r\u0103gazul acestei zile de s\u0103rb\u0103toare pentru a evoca, plini de emo\u0163ie, faptele de arme ale \u00eenainta\u015filor.<\/p>\n\n\n\n

Un mare patriot \u015fi istoric militar rom\u00e2n din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, participant de frunte la revolu\u0163ia din 1848, Nicolae B\u0103lcescu scria c\u0103: \u00ab Institu\u0163iile ost\u0103\u015fe\u015fti au f\u0103cut m\u0103rimea \u015fi puterea \u0163\u0103rii \u00een vreme de patru veacuri; dac\u0103 \u0163ara rom\u00e2nilor \u00ee\u0163i va fi luat vreodat\u0103 rangul ce i se cuvine \u00eentre popoarele Europei, aceasta o va fi ea datoare mai mult regenera\u0163iei vechilor ei institu\u0163ii ost\u0103\u015fe\u015fti\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 profe\u0163ie a marelui istoric a fost \u00eemplinit\u0103 de armata rom\u00e2n\u0103, care a contribuit cu mijloacele care i-au fost puse la dispozi\u0163ie, la toate marile acte ale na\u0163iunii rom\u00e2ne din veacurile al XIX-lea \u015fi al XX-lea de la unirea din 1859 (domnitorul Alexandru Ioan Cuza, creatorul statului rom\u00e2n modern, era ofi\u0163er) p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ia din Decembrie 1989, \u00een cadrul c\u0103reia armata a reprezentat institu\u0163ia de baz\u0103 a tranzi\u0163iei de la totalitarism la democra\u0163ie \u015fi economie de pia\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cursul celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale, situa\u0163ia Rom\u00e2niei a fost deosebit de complex\u0103, evolu\u0163ia ei fiind dependent\u0103 de raporturile dintre cele dou\u0103 mari puteri totalitare, Germania \u015fi Uniunea Sovietic\u0103. \u00cen acest context, \u00een vara anului 1940, intergritatea teritorial\u0103 a fost grav afectat\u0103, refacerea ei fiind principala misiune a for\u0163elor militare rom\u00e2ne\u015fti \u00een perioada ulterioar\u0103. \u00centr-o prim\u0103 faz\u0103, Rom\u00e2nia a luptat, de la 22 iunie 1941, al\u0103turi de Germania, pentru ca, dup\u0103 23 august 1944,  s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een cadrul Na\u0163iunilor Unite. Obiectivul \u00een aceast\u0103 etap\u0103 l-a constituit refacerea grani\u0163ei de apus, a\u015fa cum o configuraser\u0103, hot\u0103r\u00e2rile  adoptate de Conferin\u0163a de pace de la Paris (1919-1920), anularea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care circa 43.000 de km p\u0103tra\u0163i erau transfera\u0163i Ungariei hortyste de c\u0103tre Germania \u015fi Italia.<\/p>\n\n\n\n

El a fost materializat la 25 octombrie 1944, c\u00e2nd trupele rom\u00e2ne, \u00een colaborare cu cele sovietice au eliberat ora\u015fele Careii Mari \u015fi Satu Mare, ultimele localit\u0103\u0163i din vestul \u0163\u0103rii. \u00cen amintirea acestei fapte de arme, autorit\u0103\u0163ile de la Bucure\u015fti, au instituit, prin  Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, data de 25 Octombrie ca zi de omagiere a Armatei.<\/p>\n\n\n\n

Eliberarea teritoriului na\u0163ional, \u00een toamna anului 1944, a fost ob\u0163inut\u0103 prin lupta \u015fi jertfa a 525 702 militari rom\u00e2ni, din care 58 330 au fost uci\u015fi, r\u0103ni\u0163i sau da\u0163i disp\u0103ru\u0163i. Trebuie spus c\u0103 eliberarea teritoriului  nu a \u00eencheiat efortul de r\u0103zboi rom\u00e2nesc. Armata rom\u00e2n\u0103 a continuat, apoi, s\u0103 lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei \u015fi Austriei, al\u0103turi de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe \u015fi sacrificii, la victoria consacrat\u0103 prin actele de capitulare ale Germaniei din 8 \u015fi 9 mai 1945, ce au marcat sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een Europa.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, \u00een fiecare an, la  25 octombrie se cinste\u015fte o \u00eensemnat\u0103 fapt\u0103 de arm\u0103, dar semnifica\u0163iile sunt mult mai largi \u015fi profunde, ea \u00eencorpor\u00e2nd practic \u00eentreaga tradi\u0163ie ost\u0103\u015feasc\u0103 a rom\u00e2nilor, inclusiv cea din secolele XIV-XVII, c\u00e2nd domnitori (principi), precum Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Vlad \u0162epe\u015f, Iancu de Hunedoara, \u015etefan cel Mare, Petru Rare\u015f, Mihai Viteazul, Matei Basarab \u015f.a. au ob\u0163inut victorii str\u0103lucite pe marile c\u00e2mpuri de lupt\u0103 ale Europei, cum ar fi cele de la Nicopole (1396), Belgrad (1456) sau din r\u0103zboaiele Ligii Sfinte (1593-1606). Sunt omagia\u0163i cu acest prilej to\u0163i osta\u015fii c\u0103zu\u0163i \u00een r\u0103zboaiele din secolele al XIX-lea \u015fi al XX-lea, dar \u015fi militarii rom\u00e2ni care ast\u0103zi \u00ee\u015fi fac datoria, \u00een poligoanele \u015fi c\u00e2mpurile de aplica\u0163ii din \u0163ar\u0103, pe teatrele din Afganistan, Balcanii de Vest, sau ca observatori ONU \u00een diferite \u0163\u0103ri ale lumii.<\/p>\n\n\n\n

Ziua de 25 Octombrie este, prin urmare, una dintre cele mai importante s\u0103rb\u0103tori na\u0163ionale, \u00een care poporul rom\u00e2n \u00ee\u015fi omagiaz\u0103 armata, faptele ei de arme din trecutul mai dep\u0103rtat \u015fi mai apropiat, pe to\u0163i cei care ast\u0103zi, \u00een hain\u0103 militar\u0103, sunt permanent la datorie.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:roma.mae<\/p>\n\n\n\n


<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A devenit tradi\u0163ie ca fiecare armat\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi aib\u0103 o s\u0103rb\u0103toare a sa. Fiecare zi a unei armate reprezint\u0103 un<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":55979,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-55975","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/ziua-armatei-romane-1.jpg?fit=801%2C466&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-eyP","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55975","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=55975"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55975\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":55980,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/55975\/revisions\/55980"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/55979"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=55975"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=55975"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=55975"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}