{"id":56928,"date":"2019-11-20T09:09:27","date_gmt":"2019-11-20T07:09:27","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=56928"},"modified":"2019-11-20T09:09:27","modified_gmt":"2019-11-20T07:09:27","slug":"care-sunt-cei-mai-mari-poluatori-din-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=56928","title":{"rendered":"Care sunt cei mai mari poluatori din lume"},"content":{"rendered":"\n

\u00cenc\u0103lzirea global\u0103 se datoreaz\u0103, \u00eentr-o mare propor\u0163ie, activit\u0103\u0163ilor industriale produc\u0103toare de dioxid de carbon. Studiile \u015fi rapoartele realizate de c\u0103tre oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 pentru autorit\u0103\u0163i \u015fi pentru publicul larg arat\u0103 modul \u00een care emisiile de gaze cu efect de ser\u0103, \u00een principal dioxidul de carbon, afecteaz\u0103 modul \u00een care clima planetei func\u0163ioneaz\u0103.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Efectele crizei climatice sunt profunde, \u015fi \u00een func\u0163ie de regiunea geografic\u0103 \u00een care tr\u0103im efectele pot fi mai mult sau mai pu\u0163in grave. Astfel, cele mai u\u015for de observat urm\u0103ri sunt cele legate de fenomenele meteo tot mai extreme pe care le putem vedea pe tot cuprinsul globului, pornind de la perioade de secet\u0103 \u00eendelungate, furtuni \u015fi uragane tot mai puternice sau pur \u015fi simplu o dereglare a cursului anotimpurilor.<\/p>\n\n\n\n

Dereglarea ciclului anotimpurilor aduce cu sine \u015fi probleme \u00een circuitul apei \u00een natur\u0103, cercet\u0103torii observ\u00e2nd o sc\u0103dere a cantit\u0103\u0163ii de ap\u0103 care ajunge \u00een sol prin precipita\u0163ii: ploi sau ninsori. Dup\u0103 cum arat\u0103 un studiu recent din\u00a0Nature Geoscience<\/em>, ciclul apei este \u015fi va fi radical transofrmat de c\u0103tre plante. \u00cen mod obi\u015fnuit, atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la plante, lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103 acestea pot absorbi dioxidul de carbon din atmosfer\u0103. Totu\u015fi, cercet\u0103torii au ajuns la concluzia c\u0103 cre\u015fterea cantit\u0103\u0163ii de dioxid de carbon va duce, pe termen lung, la o cre\u015ftere a\u00a0popula\u0163iei de plante<\/a>, at\u00e2t ca m\u0103rime, c\u00e2t \u015fi num\u0103r. Pe termen lung, aceast\u0103 explozie a vie\u0163ii vegetale s-ar putea dovedi o problem\u0103 foarte important\u0103 pentru oameni, mai ales din punctul de vedere al accesului la ap\u0103, un efect mai mult sau mai pu\u0163in distant al acestui fenomen fiind reprezentat de c\u0103tre eliminarea par\u0163ial\u0103 sau chiar total\u0103 a umidit\u0103\u0163ii din sol, care eventual va duce la de\u015fertificare.<\/p>\n\n\n\n

Omenirea produce cu 47% mai mult dioxid de carbon comparativ cu perioada preindustrial\u0103<\/h4>\n\n\n\n

Elementul central al tuturor studiilor legate de evolu\u0163iile climatice este reprezentat de c\u0103tre emisiile de dioxid de carbon \u015fi efectele pe care acestea le are asupra atmosferei. M\u0103sur\u0103torile cercet\u0103torilor au ar\u0103tat c\u0103, \u00een ultimii 800.000 de ani, p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ia Industrial\u0103, nivelul dioxidului de carbon a fost relativ stabil, \u00eentre 180-290 ppm p\u0103r\u0163i per milion. \u00een ultimii 10.000 de ani, nivelul p\u0103str\u00e2ndu-se \u00een jurul valorii de 280 ppm, p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ia Industrial\u0103 \u015fi folosirea pe scar\u0103 larg\u0103 a c\u0103rbunelui. <\/p>\n\n\n\n

M\u0103sur\u0103torile din luna septembrie a acestui an au ar\u0103tat c\u0103 concentra\u0163ia de dioxid de carbon a crescut la 412 ppm, cu 47% mai mult fa\u0163\u0103 de perioada preindustrial\u0103. Studiile surprind o cre\u015ftere a cantit\u0103\u0163ii de dioxid de carbon din atmosfer\u0103, de aproximatic 2ppm anual. O proiec\u0163ie pentru anul 2100<\/a> arat\u0103 c\u0103 nivelul ar putea ajunge p\u00e2n\u0103 la 560 ppm.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, lu\u00e2nd \u00een calcul gravitatea situa\u0163iei \u00een care ne afl\u0103m \u015fi mai ales pericolele pe care le vom avea de \u00eenfruntat \u00een viitor, trebuie s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de sursele din care sunt emise gazele cu efect de ser\u0103. De\u015fi problemele de mediu pot fi \u00een\u0163elese \u015fi tratate dintr-o perspectiv\u0103 individual\u0103, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103 activit\u0103\u0163ile industriale \u015fi companiile private din spatele acestora sunt cele care produc o mare parte din emisiile de dioxid de carbon.<\/p>\n\n\n\n

Studiile arat\u0103 c\u0103 o treime din emisiile de carbon din anul 1965 sunt realizate de un grup restr\u00e2ns de companii<\/a>. Potrivit unei analize realizate de Richard Heede, de la Climate Accountability Institute din SUA, cea mai mare autoritate din lume care monitorizeaz\u0103 efectul combustibililor fosili asupra mediului, 20 de companii din \u00eentreaga lume contribuie la 35% din totalul emisiilor de dioxid de carbon \u015fi metan la nivel global. Mai jos g\u0103si\u0163i primele zece companii din \u00eentreaga lume, private sau de stat, care polueaz\u0103 cel mai mult.<\/p>\n\n\n\n

1. Saudi Aramco<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie din Arabia Saudit\u0103 a ob\u0163inut 355,9 miliarde de dolari din extragerea \u0163i\u0163eiului \u00een anul 2018. Emisiile de carbon din activit\u0103\u0163ile de extragere \u015fi rafinare ale acestei companii se ridic\u0103 la 59.262.000 tone de CO2 \u00een intervalul 1965-2017, ceea ce \u00eenseamn\u0103 4,38 % din emisiile globale.<\/p>\n\n\n\n

Analizele exper\u0163ilor indic\u0103 o cre\u015ftere de 7,2% a emisiilor \u00een intervalul 2018-2030. Proiectele viitoare ale companiei includ extinderea capacit\u0103\u0163ilor de extragere, dar \u015fi o serie de investi\u0163ii de 1,51 miliarde de dolari \u00een energia regenerabil\u0103. <\/p>\n\n\n\n

2. Chevron<\/h2>\n\n\n\n

Chevron <\/a>\u00ee\u015fi are sediul \u00een California, Statele Unite, \u015fi activeaz\u0103 \u00een domeniul petrolier, profiturile din aceast\u0103 activitate ridic\u00e2ndu-se anual la 158,9 miliarde de dolari. \u00cen perioada 1965-2017, aceast\u0103 companie a fost r\u0103spunz\u0103toare de producerea \u015fi eliminarea \u00een atmosfer\u0103 a 43.345.000 tone de dioxid de carbon<\/a>, 3.3% din produc\u0163ia global\u0103; iar \u00een intervalul 2018-2030 speciali\u015ftii au prev\u0103zut o cre\u015ftere de 20% a emisiilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Credit foto: 123RF<\/em><\/p>\n\n\n\n

Anul trecut, Chevron a lansat Future Energy Fund, dedicat eforturilor legate de dezvoltarea surselor de energie regenerabil\u0103, proiect \u00een care au fost investite 100 de milioane de dolari \u00een iunie 2018. De asemenea, compania sus\u0163ine c\u0103, de-a lungul timpului, peste un miliard de dolari a fost folosit pentru tehnologii de capturare \u015fi stocare a dioxidului de carbon.<\/p>\n\n\n\n

Chevron s-a aflat \u00een aten\u0163ia publicului datorit\u0103 problemelor de mediu pe care le-a cauzat \u00een p\u0103durea amazonian\u0103 \u015fi o serie de devers\u0103ri de \u0163i\u0163ei \u00een Angola \u015fi Brazilia. Pe viitor, corpora\u0163ia vrea s\u0103 investeasc\u0103 20 de miliarde de dolari pentru a-\u015fi extinde opera\u0163iunile din din Kazahstan \u015fi Texas<\/a>, Statele Unite.<\/p>\n\n\n\n

3. Gazprom<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie de stat ruseasc\u0103 a produs 43.230.000 tone de dioxid de carbon \u00eentre 1965 \u015fi 2017, 3,19% din totalul emisiilor globale din aceast\u0103 perioad\u0103; proiec\u0163iile cercet\u0103torilor suger\u00e2nd c\u0103 \u00een intervalul 2018-2030 emisiile vor cre\u015fte cu 3%.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen viitor, oficialii companiei vor s\u0103 extind\u0103 activitatea de extrac\u0163ie \u015fi \u00een Peninsula Yamal din  Siberia, fiind preconizat\u0103 o cantitate de 360 miliarde de metri cubi de gaz anual. <\/p>\n\n\n\n

Gazprom se afl\u0103 \u00een mijlocul multor controverse, \u00een general produc\u0163ia de gaz fiind folosit\u0103 pentru a influen\u0163a evolu\u0163ia evenimentelor interna\u0163ionale. De asemenea, comapnia se face vinovat\u0103 de capturarea \u015fi \u00eenchiderea a 30 de activi\u015fti Greenpeace care au ocupat o platform\u0103 din Oceanul Arctiv.<\/p>\n\n\n\n

4. ExxonMobil<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie din Statele Unite ale Americii a produs 41.904.000 tone de dioxid de cabon, 3,09% din canditatea de carbon produs\u0103 \u00eentre 1965-2017. Pe viitor, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 preconizeaz\u0103 o cre\u015ftere a emisiilor de 35%  \u00een intervalul 2018-2030. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen luna mai a acestui an, Exxon a anun\u0163at c\u0103 va investi 100 de milioane de dolari \u00een dezvoltarea tehnologiilor de reducerea a emisiilor. \u00centr-un mod asem\u0103n\u0103tor altor companii, Exxon s-a aflat \u00een mijlocul controverselor, dezastrul din anul 1989, atunci c\u00e2nd un petrolier al companiei<\/a> s-a lovit de un recif \u015fi a deversat \u00een mare 37.000 tone de \u0163i\u0163ei, fiind considerat cel mai grav accident de acest fel cauzat de c\u0103tre om.<\/p>\n\n\n\n

5. Compania Na\u0163ional\u0103 a Petrolului din Iran<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie de\u0163inut\u0103 de c\u0103tre Republica Iranian\u0103 a produs 35 de milioane de tone de dioxid de carbon, 2,63% din cantitatea emis\u0103 \u00eentre 1965-2017. \u00cen viitor, proiec\u0163iile arat\u0103 c\u0103 va \u00eenregistra o cre\u015ftere a emisiilor de 9,7%, iar \u00een intervalul 2018-2030, emisile de carbon vor fi de aproximativ 15.132.000 tone.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen viitor, oficialii companiei pl\u0103nuiesc extinderea opera\u0163iunilor \u015fi capabilit\u0103\u0163ilor de extragere \u00een viitorii 10 ani, asta de\u015fi, dup\u0103 cum arat\u0103 datele, produc\u0163ia de \u0163i\u0163ei se afl\u0103 la un minim istoric din cauza impunerii sanc\u0163iunilor americane.<\/p>\n\n\n\n

6. British Petroleum (BP)<\/h2>\n\n\n\n

Compania BP este r\u0103spunz\u0103toare de explozia platformei petroliere Deepwater Horizon<\/a>, urmat\u0103 de o scurgere a 4 milioane de barili de \u0163i\u0163ei \u00een Golful Mexic, \u00een urma c\u0103reia \u015fi-au pierdut via\u0163a 11 angaja\u0163i ai companiei. Efectele acestei devers\u0103ri pot fi v\u0103zute chiar \u015fi \u00een prezent \u015fi, conform exper\u0163ilor, evenimentele au dus la schimb\u0103ri fundamentale ale ecosistemlui oceanic.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Credit foto: 123RF<\/em><\/p>\n\n\n\n

BP a emis 34.015.000 de tone de dioxid de carbon, reprezent\u00e2nd 2,51% din totalul emisiilor dintre anii 1965-2017. \u00cen intervalul 2018-2030, BP va \u00eenregistra o cre\u015ftere de 20,1% a emisiilor, cu aproximativ 7.634.000 tone.<\/p>\n\n\n\n

Informa\u0163iile publice despre proiectele companiei cupirnd o extindere a opera\u0163iunilor \u00een Golful Mexic, dar \u015fi o investi\u0163ie de 500 de milioane de dolari \u00een energia regenerabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

7. Royal Dutch Shell<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie olandez\u0103 este r\u0103spunz\u0103toare de 31.948.000 tone de dioxid de carbon aflate \u00een atmosfera noastr\u0103, reprezent\u00e2nd 2,36% din emisiile din intervalul 1965-2017. Intervalul 2018-2030 va duce o cre\u015ftere de 37,6% a emisiilor de carbon, cu aproximativ 9.403.000 mai multe tone de dioxid de carbon. <\/p>\n\n\n\n

Shell a investit 1-2 miliarde de dolari \u00een proiecte legate de energia regenerabil\u0103 \u00een 2018. \u00cen viitor, compania vrea s\u0103 investeasc\u0103 \u00een extinderea capacit\u0103\u0163ilor de extragere a \u0163i\u0163eiului din Sierras Blancas, Argentina<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

8. Coal India<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie aflat\u0103 \u00een proprietate privat\u0103 \u015fi de stat a extras 600.000.000 de tone de c\u0103rbune <\/a>\u00een anul financiar 2018-2019 \u015fi, \u00een intervalul 1965-2017, a produs 23.124.000 tone de dioxid de carbon, reprezent\u00e2nd 1,71% din produc\u0163ia global\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte inve\u015ftii\u0163ile \u00een tehnologiile dedicate energiei regenerabile, nu exist\u0103 informa\u0163ii care s\u0103 sus\u0163in\u0103 dorin\u0163a de implicare \u00een acest domeniu.<\/p>\n\n\n\n

9. Pemex<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie este de\u0163inut\u0103 de c\u0103tre statul mexican \u015fi a produs, \u00eentre anii 1965-2017, 22.645.000 tone de dioxid de carbon, 1,67% din emisiile globale. \u00cen viitor, compania \u00ee\u015fi va orienta aten\u0163ia c\u0103tre proiectele din apele pu\u0163in ad\u00e2nci, ceea ce va \u00eensemna o reducere semnificativ\u0103 a costurilor legate de exploatarea \u015fi rafinarea \u0163i\u0163eiului. <\/p>\n\n\n\n

Nu exist\u0103 informa\u0163ii publice care s\u0103 sus\u0163in\u0103 implicarea acestei companii \u00een proiectele legate de mediu sau energia regenerabil\u0103. De asemenea, trebuie precizat faptul c\u0103 imaginea companiei este p\u0103tat\u0103 de acuza\u0163iile de corup\u0163ie \u015fi evaziune fiscal\u0103 a unor oficiali de top din cadrul acesteia.<\/p>\n\n\n\n

10. Petr\u00f3leos de Venezuela<\/h2>\n\n\n\n

Aceast\u0103 companie de stat din Venezuela a produs 15.745.000 tone de dioxid de carbon, 1,16 din totalul emisiilor, \u00eentre anii 1965-2017. Pe viitor este proiectat\u0103 o s\u0103dere de 12,7% a produc\u0163iei din cauza sanc\u0163iunilor americane<\/a>, \u00een ciuda de\u0163inerii celor mai mari resurse de petrol din lume. <\/p>\n\n\n\n

Asemenea altor companii din doemniul petrolier, Petr\u00f3leos de Venezuela a avut parte de accidente de mediu, cel care a avut loc \u00een 2012 \u015fi care a dus la moartea a 42 de oameni fiind cel mai cunoscut.<\/p>\n\n\n\n

sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103lzirea global\u0103 se datoreaz\u0103, \u00eentr-o mare propor\u0163ie, activit\u0103\u0163ilor industriale produc\u0103toare de dioxid de carbon. Studiile \u015fi rapoartele realizate de c\u0103tre<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":38276,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-56928","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/stire-27-mar-poluare.jpg?fit=728%2C511&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-eOc","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56928","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=56928"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56928\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":56931,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/56928\/revisions\/56931"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/38276"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=56928"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=56928"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=56928"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}