Pentru mul\u0163i dintre noi, autoizolarea este o experien\u0163\u0103 complet nou\u0103, ce vine la pachet cu st\u0103ri mentale \u015fi emo\u0163ionale negative. Ca s\u0103 nu c\u0103dem prad\u0103 nelini\u015ftii \u015fi stresului, este indicat s\u0103 ne program\u0103m mintea cu propozi\u0163ii motiva\u0163ionale scurte, dar \u015fi s\u0103 respir\u0103m mai mult \u015fi mai profund. <\/p>\n\n\n\n
Perioada pe care o travers\u0103m nu este una tocmai pl\u0103cut\u0103 \u00een special pentru persoanele care sunt extrem de active din punct de vedere social. Autoizolarea la domiciliu are at\u00e2t aspecte pozitive, c\u00e2t \u015fi negative. <\/p>\n\n\n\n
\u201dFiecare dintre noi reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 autoizol\u0103rii \u00een func\u0163ie de nivelul de autocontrol, de nivelul de cultur\u0103, de v\u00e2rst\u0103, de hobby-urile pe care le avem, de starea de s\u0103n\u0103tate \u015fi de capacitatea de adaptare\u201d, explic\u0103 psihologul Stelian Chivu. <\/p>\n\n\n\n
Psihologul a f\u0103cut mai multe studii de caz cu grupuri de persoane izolate pentru 12 zile \u00een pe\u015fter\u0103. Cei \u00een cauz\u0103 au urmat \u00een prealabil psihoterapii privind claustrofobia (teama de spa\u0163ii \u00eenchise) \u015fi nocifobia (teama de \u00eentuneric), iar concluzia studiilor a fost c\u0103 cel mai puternic efect al autoizol\u0103rii s-a manifestat la nivel psihologic.<\/p>\n\n\n\n
\u201dIndividul este puternic solicitat psihologic \u00een a treia zi de izolare, \u00een a \u015fasea zi \u015fi \u00een a noua zi. Autoizolarea \u00eentr-o locuin\u0163\u0103 se manifest\u0103 \u00eentr-un mod similar, s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103 fiind cea mai afectat\u0103. La nivelul creierului se declan\u015feaz\u0103 inhibarea unei proteine numit\u0103 BDNF \u015fi are loc o cre\u015ftere a stresului la nivel celular, fiind activat \u015fi un mecanism de ap\u0103rare numit \u00abunclouded protein response\u00bb\u201d, detaliaz\u0103 psihologul Stelian Chivu. <\/p>\n\n\n\n
Manifest\u0103rile pe care le vom avea difer\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de v\u00e2rst\u0103. Tinerii care sunt dinamici \u015fi au mult\u0103 energie, vor reu\u015fi destul de greu s\u0103 se adapteze la autoizolare. Primele reac\u0163ii negative vor ap\u0103rea la nivel mental, apoi emo\u0163ional \u015fi finalmente la nivel fizic. <\/p>\n\n\n\n
Agita\u0163ie, ner\u0103bdare \u015fi confuzie mental\u0103<\/p>\n\n\n\n
\u00cen primul r\u00e2nd, persoanele care nu sunt obi\u015fnuite cu autoizolarea vor deveni agitate, ner\u0103bd\u0103toare \u015fi vor fi confuze mental. La scurt timp se va instala anxietatea, iar apoi \u015fi depresia.<\/p>\n\n\n\n
\u201dSentimentul de singur\u0103tate este greu de gestionat dac\u0103 cel \u00een cauz\u0103 nu are voin\u0163\u0103 \u015fi un anumit grad de antocontrol. O persoan\u0103 care intr\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een autoizolare trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unor a\u015fa-numite st\u0103ri dezadaptive, precum nervozitate, furie, fric\u0103, inutilitate, sentimentul c\u0103 este amenin\u0163at de ceva sau cineva \u015fi va tr\u0103i frecvent st\u0103ri de insecuritate. Am observat la unii dintre pacien\u0163ii c\u0103 apar tipare comportamentale noi. La unii dintre ei se pot declan\u015fa, de la nivelul min\u0163ii subcon\u015ftiente \u015fi a memoriei celulare, anumite comportamente pe care nu le-au mai avut\u201d, sus\u0163ine psihologul Stelian Chivu.<\/p>\n\n\n\n
Printre acestea, se num\u0103r\u0103 claustrofobia, agorafobia (teama de a pleca singur de acas\u0103, teama de mul\u0163ime, teama de spa\u0163ii \u00eenchise sau deschise) \u015fi chiar nocifobia. Izolarea poate crea dezechilibre mentale \u015fi perturb\u0103ri emo\u0163ionale, ce pot conduce finalmente la \u00eemboln\u0103viri fizice. <\/p>\n\n\n\n
\u201dPersoanei \u00een cauz\u0103 \u00eei poate cre\u015fte temperatura \u015fi se poate accentua ritmul cardiac \u015fi respira\u0163ia. De asemenea, poate cre\u015fte sau sc\u0103dea \u00een greutate, \u00een func\u0163ie de manifest\u0103rile metabolice ale fiec\u0103ruia. La un moment dat, se poate instala disperarea, iar pe acest fond pot ap\u0103rea g\u00e2nduri ira\u0163ionale \u015fi chiar halucina\u0163ii. Unele persoane pot ajunge s\u0103 cread\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi pierd min\u0163ile, \u00een speciale cele care intr\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een izolare \u015fi nu \u00ee\u015fi cunosc reac\u0163iile\u201d, puncteaz\u0103 psihologul Stelian Chivu.<\/p>\n\n\n\n
Psihosolu\u0163ii pentru a dep\u0103\u015fi efectele izol\u0103rii <\/p>\n\n\n\n
Esen\u0163ial \u00een perioada c\u00e2t suntem nevoi\u0163i s\u0103 st\u0103m \u00een cas\u0103 este s\u0103 ne ocup\u0103m timpul cu diverse activit\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 ne g\u0103sim noi hobby-uri. De\u015fi poate suna ciudat, conectarea la natur\u0103 ne va ajuta mult s\u0103 dep\u0103\u015fim episoadele de anxietate \u015fi depresie. Putem face acest lucru extrem de simplu. Dac\u0103 avem copaci sau un parc l\u00e2ng\u0103 locuin\u0163\u0103, ne uit\u0103m pe geam \u015fi ne vizualiz\u0103m l\u00e2ng\u0103 acestea. <\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 lipsesc, ne imagin\u0103m pur \u015fi simplu \u00een mijlocul unei poieni, \u00eentr-o p\u0103dure sau pe malul unui r\u00e2u de munte, iar organismul va reac\u0163iona \u00een consecin\u0163\u0103, elimin\u00e2nd stresul \u015fi \u00eenc\u0103rc\u00e2ndu-se cu energie vital\u0103. <\/p>\n\n\n\n
\u201dTrebuie evitat\u0103, pe c\u00e2t posibil, vizionarea de filme cu violen\u0163\u0103 sau de groaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, pentru c\u0103 nu vor face altceva dec\u00e2t s\u0103 accentueze starea de r\u0103u a organismului. Este de preferat s\u0103 ne uit\u0103m la documentare despre natur\u0103, fiind recomandat s\u0103 folosim acest interval de timp pentru a schi\u0163a noi proiecte de viitor. Socializarea este la fel de important\u0103. Putem folosi telefonul sau mijloacele de comunicare video pentru a \u0163ine leg\u0103tura cu familia \u015fi prietenii. <\/p>\n\n\n\n
Mi\u015fcarea este, de asemenea, important\u0103. <\/p>\n\n\n\n
C\u00e2t se poate, va trebui s\u0103 ne mi\u015fc\u0103m constant pe perioada unei zile \u015fi s\u0103 citim, dar \u015fi s\u0103 \u00eencepem s\u0103 \u0163inem un jurnal. Vom putea astfel s\u0103 ne evalu\u0103m singuri starea mental\u0103 \u00een fiecare zi, iar jurnalul ne va fi de folos \u015fi dup\u0103 ce ie\u015fim din izolare\u201d, \u0163ine s\u0103 precizeze psihologul Stelian Chivu. <\/p>\n\n\n\n
Medita\u0163iile ajut\u0103 mult \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u015fi de un real folos sunt \u015fi respira\u0163iile, ca \u015fi rug\u0103ciunile. Pentru a ne controla permanent mintea, care va avea tendin\u0163a s\u0103 ruleze programe negative, este recomandat s\u0103 folosim c\u00e2t mai des propozi\u0163ii motiva\u0163ionale scurte, cum ar fi \u201ddep\u0103\u015fesc cu u\u015furin\u0163\u0103 aceast\u0103 izolare\u201d, \u201dm\u0103 simt bine\u201d, sunt puternic\u201d, \u201dsunt con\u015ftient \u015fi prezent\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u201dCei care se izoleaz\u0103, lupt\u0103 pe de o parte cu propriile st\u0103ri negative, dar pe de alt\u0103 parte trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 \u015fi emo\u0163iilor negative care vin din exterior, de la locul de munc\u0103 sau din societate. Tocmai de aceea este foarte important ca mintea s\u0103 fie programat\u0103 gradual cu programe pozitive, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 abandoneze vechile c\u0103ile neuronale, care, de obicei, nu sunt prea pl\u0103cute. Ele induc persoanei fric\u0103, stres \u015fi st\u0103ri de panic\u0103. Este necesar s\u0103 respir\u0103m mai mult \u015fi mai profund \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, deoarece oxigenul este hrana de baz\u0103 a creierului\u201d, conchide psihologul Stelian Chivu.<\/p>\n\n\n\n
Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru mul\u0163i dintre noi, autoizolarea este o experien\u0163\u0103 complet nou\u0103, ce vine la pachet cu st\u0103ri mentale \u015fi emo\u0163ionale negative.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":61294,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-61293","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/11111111111.jpg?fit=1281%2C1920&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-fWB","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/61293","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=61293"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/61293\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":61295,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/61293\/revisions\/61295"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/61294"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=61293"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=61293"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=61293"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}