Acum 124 de ani, pe 6 aprilie 1896, a \u00eenceput era Olimpiadelor, a\u015fa cum ne este familiar\u0103. La Atena, la ora 14.00, Regele George I al Greciei a declarat deschis\u0103 prima edi\u0163ie a Jocurilor Olimpice moderne. \u201eAdev\u0103rul\u201c v\u0103 prezint\u0103 un serial de pove\u015fti cu \u015fi despre evenimente \u015fi personaje importante din istoria sportului mondial: \u201eFile de istorie\u201c . <\/p>\n\n\n\n
Niciodat\u0103 \u00een 124 de ani, Jocurile Olimpice de var\u0103 nu au mai dat start at\u00e2t de devreme. S-a mai \u00eenceput \u00een \u201ePrier\u201c\u00a0la Londra 1908 (27 aprilie -31 octombrie) \u015fi Antwerp 1920 (20 aprilie -12 septembrie). <\/p>\n\n\n\n
\u00a0Prima edi\u0163ie a Jocurilor Olimpice reprezenta materializarea visului Baronului Pierre de Coubertain. La start: 245 de sportivi din 14 \u0163\u0103ri, to\u0163i b\u0103rba\u0163i – a\u015fa cum \u201eera legea\u201c \u015fi la \u00eenceputul Jocurilor antice (abia dup\u0103 380 de ani, \u00een 396 \u00ee Hr., a fost consemnat\u0103 prima campioan\u0103 din istorie). Atena 1896 a fost cea mai scurt\u0103 edi\u0163ie a JO moderne (doar zece zile). La final, pe 15 aprilie, \u0163ara gazd\u0103 adunase cele mai multe clas\u0103ri pe locurile 1, 2 \u015fi 3 (45), iar SUA c\u00e2\u015ftigase cele mai multe probe (11).\u00a0Evident, a fost edi\u0163ia cu cei mai pu\u0163ini sportivi la start: potrivit \u201ecompendiului suprem al Jocurilor Olimpice\u201c, semnat de David Wallechinsky \u015fi Jamie Loucky, la JO din 1900 erau deja peste 1.100 participan\u0163i, \u00een 1908 erau peste 2.000, iar \u00een 1996 \u201ec\u0103dea\u201c\u00a0 pragul de 10.000 sportivi. Au fost unicele Jocuri moderne \u00een care femeile nu au concurat \u015fi edi\u0163ia cu cele mai pu\u0163ine probe (43, \u00een 9 sporturi; \u00eencep\u00e2nd cu 1900 au fost minim 74 de probe, iar din 1908 – peste 100). <\/p>\n\n\n\n
Jocuri finan\u0163ate cu timbre \u015fi medalii <\/p>\n\n\n\n
\u00a0 \u00cen prezent, organizarea Jocurilor Olimpice cost\u0103 miliarde de dolari. Recordul apar\u0163ine Chinei, cu 45 de miliarde cheltuite \u00een 2008. Evident, la \u00eenceput lucrurile au stat diferit. Pierre de Coubertain \u015fi-a dorit ca Fran\u0163a natal\u0103 s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 primele Jocuri Olimpice moderne \u00een 1900, \u00eens\u0103 Grecia a pimit proiectul cu un asemenea entuziasm \u00eenc\u00e2t Baronul le-a cedat onoarea. Guvernul Greciei nu s-a implicat \u00eens\u0103 financiar, iar Prin\u0163ul Constantin – pre\u015fedinte al Comitetului Olimpic din Grecia, a trebuit s\u0103 str\u00e2ng\u0103 singur banii necesari. Bugetul JO din 1896 a fost ob\u0163inut din v\u00e2nzarea de timbre \u015fi medalii, plus o dona\u0163ie de un milion de drahme de la un afacerist bogat, Georgis Averoff. <\/p>\n\n\n\n
\u00cent\u00e2iul campion olimpic, f\u0103r\u0103 medalie de aur \u00a0 <\/p>\n\n\n\n
Primul campion al Jocurilor Olimpice moderne a fost James Brendan Conolly, la triplusalt. Pentru c\u0103 rezultatele sportivilor nu erau anun\u0163ate \u00een concurs, \u00eenainte de ultima sa \u00eencercare, Conolly a trebuit s\u0103 \u00eentrebe ce rezultate sunt, pentru a \u015fti c\u00e2t s\u0103 for\u0163eze. A aflat c\u0103 e lider deta\u015fat, av\u00e2nd titlul asigurat. \u00cen v\u00e2rst\u0103 de 27 de ani, Conolly abandonase cursurile Universit\u0103\u0163ii din Harvard pentru a participa la JO. R\u0103splata sa pentru primul loc a fost o medalie de argint, o cunun\u0103 din crengu\u0163e de m\u0103slin \u015fi o diplom\u0103 (locul doi era r\u0103spl\u0103tit cu medalie de bronz). Ulterior, \u201eJamie\u201c Conolly, a fost onorat cu o statuie \u00een Columbus Park din Bostonul natal. <\/p>\n\n\n\n
Ulterior, s-a dedicat meseriei de jurnalist, fiind inclusiv corespondent de r\u0103zboi. A scris 25 de romane, peste 200 de povestiri scurte \u015fi a publicat \u201eThe English as Poor Loser\u201c dup\u0103 ce a relatat de la JO din 1908.\u00a0<\/p>\n\n\n\n
1904 Este anul \u00een care au fost standardizate medaliile de aur, argint \u015fi bronz la JO \u00a0 <\/p>\n\n\n\n
Legenda maratonului \u015fi noul erou grec \u00a0<\/p>\n\n\n\n
Proba de maraton onoreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 azi legenda soldatului Pheidippides, care \u015fi-a dat ultima suflare dup\u0103 ce a alergat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 de la Maraton p\u00e2n\u0103 \u00een Atena pentru a anun\u0163a victoria \u00een fa\u0163a persanilor. Maratonul olimpic din 1896 a urmat fidel traseul parcurs de Pheidippides. <\/p>\n\n\n\n
Interesul elenilor era at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t \u00een martie 1896 au fost organizate dou\u0103 curse-trial \u00een \u0163ara gazd\u0103. Dintre cei 17 sportivi care au luat startul la maratonul olimpic, 13 au fost greci. Iar pe 10 aprilie, Grecia a g\u0103sit un nou erou: Spiridon Louis, un p\u0103stor din Amarousion, a c\u00e2\u015ftigat cursa de aproximativ 40.000 de metri (standardul de 42 km al distan\u0163ei a fost introdus abia \u00een 1921). Cei patru str\u0103ini, neexperimenta\u0163i pe distan\u0163\u0103, s-au succedat la conducerea cursei, \u00eens\u0103 \u00een final au abandonat, fiind ajuta\u0163i de localnici s\u0103 ajung\u0103 la destina\u0163ie, pentru a fi \u201erevigora\u0163i\u201c\u00a0cu brandy. Spiridon Louis a preluat conducerea cu 4 km \u00eenainte de intrarea \u00een stadionul olimpic, trec\u00e2nd linia de fini\u015f cu \u015fapte minute \u00eenaintea tuturor.<\/p>\n\n\n\n
Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acum 124 de ani, pe 6 aprilie 1896, a \u00eenceput era Olimpiadelor, a\u015fa cum ne este familiar\u0103. La Atena, la<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":62033,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-62029","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/desc\u0103rcare-6.jpg?fit=284%2C177&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-g8t","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=62029"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62029\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":62034,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/62029\/revisions\/62034"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/62033"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=62029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=62029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=62029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}