Omenirea traverseaz\u0103 cea mai mare sc\u0103dere a emisiilor de carbon \u00eenregistrat\u0103 vreodat\u0103, pentru c\u0103 nici un r\u0103zboi, nici o recesiune, nici o pandemie anterioar\u0103 nu au avut un impact at\u00e2t de dramatic asupra emisiilor de CO2 \u00een secolul trecut, precum Covid-19, informeaz\u0103 BBC.<\/p>\n\n\n\n
Dar, chiar dac\u0103 vom vedea o c\u0103dere masiv\u0103 \u00een acest an, concentra\u0163iile de CO2 din atmosfer\u0103 \u015fi care se \u00eenc\u0103lzesc planeta nu se vor stabiliza p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd lumea nu va ajunge la zero emisii.<\/p>\n\n\n\n
De la gripa spaniol\u0103, care a ucis milioane de oameni \u00een urm\u0103 cu peste 100 de ani, expansiunea global\u0103 a emisiilor de CO2 a crescut masiv.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timp ce sursele de energie conven\u0163ional\u0103 au transformat lumea, emisiile de carbon au crescut temperaturile globale cu pu\u0163in peste 1grad Celsius de la mijlocul anilor 1850 \u015fi ar putea cre\u015fte cu 3-4 grade C p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul acestui secol, dac\u0103 nivelul de CO2 nu este redus.<\/p>\n\n\n\n
Criza financiar\u0103 din 2008-2009 a redus emisiile doar cu aproximativ 450 de milioane de tone, valoare mult mai redus\u0103 dec\u00e2t sc\u0103derea CO2 din perioada urm\u0103toare celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, de aproximativ 800 de milioane de tone.<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, valoarea este mai mic\u0103 dec\u00e2t cea din perioada recesiunii globale de la \u00eenceputul anilor ’80, care a urmat crizei petrolului de la sf\u00e2r\u015fitul anilor ’70.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, nivelul de CO2 a sc\u0103zut cu aproximativ un miliard de tone.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103 pandemia din 2020 dep\u0103\u015fe\u015fte toate aceste valori.<\/p>\n\n\n\n
Agen\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 pentru Energie a spus c\u0103 lumea va folosi cu 6% mai pu\u0163in\u0103 energie \u00een acest an – echivalentul pierderii consumului din India.<\/p>\n\n\n\n
O serie de analize diferite arat\u0103 c\u0103 emisiile din acest an vor sc\u0103dea cu 4-8%, undeva \u00eentre 2 \u015fi 3 miliarde de tone de gaze, valoare de 6 – 10 ori mai mare dec\u00e2t la \u200b\u200bultima recesiune global\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Blocajele au redus cererea global\u0103 de energie electric\u0103 cu 20% sau mai mult, spune IEA.<\/p>\n\n\n\n
Pe parcursul \u00eentregului an, nevoia de energie electric\u0103 va sc\u0103dea cu 5% – cea mai important\u0103 de la Marea Depresiune din anii 1930.<\/p>\n\n\n\n
Modific\u0103rile cererii de energie vor avea un efect negativ asupra cererii globale de c\u0103rbune, care urmeaz\u0103 s\u0103 scad\u0103 8% \u00een acest an.<\/p>\n\n\n\n
Cu China prima \u0163ar\u0103 care \u015fi-a oprit economia ca r\u0103spuns la virus, consumul de c\u0103rbune a sc\u0103zut brusc la \u00eenceput, de\u015fi acum revine, iar a\u015fteptarea anali\u015ftilor energetici este c\u0103 produc\u0163ia din acest an va sc\u0103dea cu pu\u0163in peste 1%.<\/p>\n\n\n\n
Cercet\u0103torii spun c\u0103 emisiile de CO2 sunt afectate \u00een prezent, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, de reducerea transportului rutier.<\/p>\n\n\n\n
Potrivit AIE, activitatea global\u0103 de transport rutier global a sc\u0103zut la 50% din nivelul anului 2019 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii martie 2020.<\/p>\n\n\n\n
“\u00cen recesiunea din 2009, cererea medie de petrol a sc\u0103zut cu 1,3 milioane de barili pe zi fa\u0163\u0103 de 2008. Iar acum 2020 este cu 10 milioane de barili pe zi mai mic\u0103 dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2019”, a declarat Erik Holm Reiso, de la Rystad Energy, o firm\u0103 de cercetare independent\u0103. \u201eEste un ciclu mult mai sever\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen mod similar, c\u0103l\u0103toriile aeriene au sc\u0103zut enorm, dar cu cantit\u0103\u0163i diferite \u00een diferite regiuni. \u00cen Europa, num\u0103rul zborurilor este \u00een sc\u0103dere cu aproximativ 90%, \u00een timp ce \u00een SUA reducerea a fost mai lent\u0103, cu aproximativ jum\u0103tate din num\u0103rul de avioane decolate fa\u0163\u0103 de anul trecut.<\/p>\n\n\n\n
Totu\u015fi, la nivel global, cererea de combustibil pentru avia\u0163ie a sc\u0103zut cu 65% \u00een aprilie fa\u0163\u0103 de anul trecut.<\/p>\n\n\n\n
Parisul a \u00eenregistrat o sc\u0103dere a CO2 de 72% (+\/- 15%) \u00een luna martie fa\u0163\u0103 de normal, iar la New York, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, sc\u0103derea este de aproximativ 10%.<\/p>\n\n\n\n
\u201e\u00cen zona Parisului, nu exist\u0103 centrale electrice mari, nici site-uri industriale\u201d, spune Philippe Ciais, de la Institutul Pierre Simon Laplace din Paris. “O alt\u0103 diferen\u0163\u0103 este dac\u0103 imobilele sunt \u00eenc\u0103lzite cu combustibili sau cu electricitate. \u00cen Fran\u0163a, aproximativ 70% din energia electric\u0103 provine din energie nuclear\u0103.”<\/p>\n\n\n\n
O mare parte din CO2 din New York provine din emisiile legate de \u00eenc\u0103lzirea cl\u0103dirilor. Dar emisiile semnificative provin din centralele cu combustibil fosil bazate \u00een limitele ora\u015fului. Ma\u015finile ocup\u0103 o propor\u0163ie mult mai mic\u0103 din consumul total de energie.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alt\u0103 parte, sc\u0103derea emisiilor de carbon care a urmat recesiunii \u00een 2009 a fost urmat\u0103 de o cre\u015ftere accentuat\u0103 de aproape 6% \u00een 2010. Ceva similar s-ar putea \u00eent\u00e2mpla \u00een urm\u0103torii doi ani.<\/p>\n\n\n\n
sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Omenirea traverseaz\u0103 cea mai mare sc\u0103dere a emisiilor de carbon \u00eenregistrat\u0103 vreodat\u0103, pentru c\u0103 nici un r\u0103zboi, nici o recesiune,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":63523,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-63521","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-internationale"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/co2_6785940_85409700.jpg?fit=460%2C257&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-gwx","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/63521","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=63521"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/63521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63524,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/63521\/revisions\/63524"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/63523"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=63521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=63521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=63521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}