{"id":64602,"date":"2020-06-02T10:04:02","date_gmt":"2020-06-02T07:04:02","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=64602"},"modified":"2020-06-02T10:04:05","modified_gmt":"2020-06-02T07:04:05","slug":"i-g-duca-marele-om-de-stat-care-a-sfarsit-tragic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=64602","title":{"rendered":"I. G. Duca, marele om de stat care a sf\u00e2r\u0219it tragic"},"content":{"rendered":"\n

Ion Gheorghe Duca, pe scurt I. G. Duca, a fost unul dintre oamenii de stat care au marcat decisiv Rom\u00e2nia \u00een prima parte a perioadei interbelice. \u0218colit \u00een tainele partidului de c\u0103tre Ionel Br\u0103tianu, liberalul I. G. Duca avea s\u0103 \u00eei calce pe urme cu brio, dar \u00eentr-o not\u0103 diferit\u0103, influen\u021b\u00e2nd nu numai destinul \u021b\u0103rii, prin deciziile luate ca ministru \u0219i, pentru scurt timp, ca \u0219ef al Consiliului de Mini\u0219tri, ci \u0219i pe cel al PNL. A fost unul dintre marii teoreticieni ai doctrinei PNL \u0219i al modului \u00een care ar trebui s\u0103 se fac\u0103 politic\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti la 20 decembrie 1879, I. G. Duca a fost fiul inginerului Gheorghe Duca, (director al C\u0103ilor Ferate Rom\u00e2ne, al \u0218colii de Poduri \u0219i \u0218osele din Bucure\u0219ti), \u0219i al Luciei Ghica, domni\u0219oar\u0103 de onoare a reginei Elisabeta.<\/p>\n\n\n\n

Extrem de serios \u0219i dedicat \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii, t\u00e2n\u0103rul Duca \u0219i-a luat \u00een 1897 Bacalaureatul la Liceul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201d, iar \u00een toamna aceluia\u0219i an \u00eencepe Dreptul la Sorbona, Paris. R\u0103mas orfan de tat\u0103, doi ani mai t\u00e2rziu, \u0219i nevoit s\u0103 se \u00eentre\u021bin\u0103 din punct de vedere financiar, devine colaborator la ziarul \u201eUniversul\u201d, unde trimite coresponden\u021be \u00een chestiuni de politic\u0103 extern\u0103, de la Paris. Astfel \u00ee\u0219i va forma condeiul pentru scrierile sale viitoare care vor fi de referin\u021b\u0103 pentru istoriografia rom\u00e2neasc\u0103, devenind un bun analist \u0219i istoric al timpurilor pe care le-a tr\u0103it. Totodat\u0103 va fi unul dintre marii publici\u0219ti ai vremii, m\u0103rturie fiind analizele lui din publica\u021bii precum \u201eUniversul\u201d, \u201eVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u0219i \u201eViitorul\u201d, al c\u0103rui director a fost mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

Doctorat \u00een drept \u0219i \u0219tiin\u021be politice<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 1902, Ion Gheorghe Duca revine \u00een \u021bar\u0103, dup\u0103 ob\u021binerea doctoratului \u00een drept \u0219i \u0219tiin\u021be politice cu teza \u201eLes societ\u00e9s cooperativ\u00e9s en Roumanie\u201d (\u201eSociet\u0103\u021bile Cooperatiste din Rom\u00e2nia\u201d) . Avea 23 de ani \u0219i, \u00eentrebat de ministrul de Justi\u021bie, Eugen St\u0103tescu, unde ar vrea s\u0103 \u00ee\u0219i lucreze, t\u00e2n\u0103rul Duca i-a r\u0103spuns: \u201eOriunde, dreptatea e la fel\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Va \u00eencepe s\u0103 profeseze ca ajutor de judec\u0103tor la Ocolul R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, iar \u00een numai c\u00e2teva luni trece \u00een zona bancar\u0103, la Casa Central\u0103 a Coopera\u021biei. Ulterior devine director al Casei Centrale a B\u0103ncilor Populare.<\/p>\n\n\n\n

Intrarea \u00een politic\u0103 o va face \u00een 1907, \u00een Partidul Na\u021bional Liberal, pe listele c\u0103ruia candideaz\u0103 la alegerile parlamentare. Devine deputat de V\u00e2lcea la numai 28 de ani \u0219i demisioneaz\u0103 de la Casa Central\u0103 a B\u0103ncilor Populare. \u00ce\u0219i va dezv\u0103lui \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul carierei politice capacitatea de bun orator, st\u00e2rnind admira\u021bia lui Take Ionescu<\/a> care avea s\u0103 \u00eei ureze: \u201eTinere, s\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 ai mai pu\u0163ini pizmuitori \u015fi mai mult noroc dec\u00e2t mine!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Cel mai t\u00e2n\u0103r ministru al lui Ionel Br\u0103tianu<\/h2>\n\n\n\n

P\u0103rea c\u0103 va avea noroc. La 35 de ani a devenit ministru al Instruc\u021biunii Publice \u0219i Cultelor, fiind cel mai t\u00e2n\u0103r ministru al cabinetului condus de Ion I. C. (Ionel) Br\u0103tianu<\/a> \u00een perioada Primului R\u0103zboi Mondial. Este \u0219i perioada \u00een care Duca \u00ee\u0219i va des\u0103v\u00e2r\u0219i ucenicia sub Ionel Br\u0103tianu care l-a format spre a-i urma \u00een calitatea de lider al PNL. Totodat\u0103, este perioada \u00een care Rom\u00e2nia va trece prin momente de cump\u0103n\u0103 care vor culmina \u00eens\u0103 cu o mare victorie: unirea tuturor rom\u00e2nilor definitivat\u0103 la 1 decembrie 1918.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen calitate de ministru al Instruc\u021biunii \u0219i Cultelor va \u00eencerca s\u0103 continue munca lui Spiru Haret, cu care colaborase anterior, pentru consolidarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. \u00cen aceast\u0103 linie a crescut num\u0103rul \u0219colilor primare de la sate \u0219i al \u0219colilor normale \u0219i seminariilor de la ora\u0219e.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Credit foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

\u00cen timpul primului mandat de ministru a fost martor la dou\u0103 momente cheie din istoria Rom\u00e2niei: neutralitate hot\u0103r\u00e2t\u0103 prin Consiliul de Coroan\u0103 din 21 iulie\/3 august 1914 \u0219i, mai t\u00e2rziu, decizia de intrare \u00een Primul R\u0103zboi Mondial a Rom\u00e2niei, de partea Antantei, stabilit\u0103 prin Consiliul de Coroan\u0103 de la data de 14\/27 august 1916. Totodat\u0103, s-a num\u0103rat printre cei care au redactat textul Tratatului cu Antanta \u0219i a fost martor, \u00een casa lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu, la semnarea acestui tratat.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, Ionel Br\u0103tianu \u00eei \u00eencredin\u021beaz\u0103 lui I. G. Duca Ministerul Agriculturii \u0219i Domeniilor, mandat pe care l-a de\u021binut numai un an, dar \u00een care a elaborat, printre altele, decretele de lege ce stabileau expropierea propriet\u0103\u021bilor rurale pentru cauze de utilitate na\u021bional\u0103, determinarea p\u0103m\u00e2nturilor cultivabile care urmau s\u0103 fie expropriate \u0219i a condi\u021biilor \u00een care se va face acest lucru. Duca semna astfel primele decrete care au stat la baza viitoarei Reforme Agrare din 1921 prin care s-a \u00eenceput \u00eempropriet\u0103rirea \u021b\u0103ranilor cu p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n

I.G. Duca, marele diplomat<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 1922, Ion Gheorghe Duca devine ministru al Afacerilor Str\u0103ine \u00een guvernul lui Ion I.C. Br\u0103tianu.
\u00cen cei patru ani de mandat la conducerea diploma\u021biei rom\u00e2ne, liberalul s-a concentrat pe \u00eent\u0103rirea rela\u021biilor interna\u021bionale ale \u021b\u0103rii noastre \u0219i a alian\u021belor cu \u021b\u0103rile vecine, precum Mica \u00een\u021belegere, creat\u0103 de Rom\u00e2nia, Cehoslovacia \u0219i Regatul S\u00e2rbo-Croato-Sloven (Iugoslavia) \u00eentre 1920 \u2013 1921 cu scopul de a opri revizionismul Ungariei care voia redob\u00e2ndirea Transilvaniei, teritoriul rom\u00e2nesc revenit la patria-mam\u0103 prin unirea din 1918.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, I.G. Duca a semnat la 14 septembrie 1923, la Praga, Conven\u021bia militar\u0103 tripartit\u0103 a Micii \u00cen\u0163elegeri<\/a>, prin care cele trei \u021b\u0103ri se obligau s\u0103 se sprijine militar reciproc \u00een cazul unui atac armat din partea Ungariei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Credit foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Problema Banatului pe care Ion I. C. Br\u0103tianu nu reu\u0219ise s\u0103 o rezolve la conferin\u021ba de Pace de la Paris, unde a ob\u021binut recunoa\u0219terea Marii Uniri, va fi solu\u021bionat\u0103 de Duca. Despre aceasta avea s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentr-un discurs despre politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een anii guvern\u0103rii liberale, sus\u021binut \u00een \u0219edin\u021ba Camerei Deputa\u021bilor din 20 martie 1924:<\/p>\n\n\n\n

Cu s\u00e2rbii am rezolvat chestiunea grani\u021bei din Banat\u2026 am \u00eencheiat cu s\u00e2rbii o conven\u021biune pentru reglementarea situa\u021biunii locuitorilor a c\u0103ror propriet\u0103\u021bi sunt t\u0103iate de grani\u021b\u0103, iar \u00een momentul de fa\u021b\u0103 trat\u0103m direct cu guvernul din Belgrad rezolvarea chestiunii \u0219colilor \u0219i bisericilor din Banatul s\u00e2rbesc \u0219i din Banatul rom\u00e2nesc \u0219i am n\u0103dejdea c\u0103 aceste tratative vor ajunge la un rezultat satisf\u0103c\u0103tor\u2026<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Duca a fost ministru de Externe \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia trebuia s\u0103-\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 pozi\u021bia \u0219i noile grani\u021be stabilite la 1 decembrie 1918 \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i promoveze interesele. Iar pentru asta era nevoie \u0219i de alian\u021be. Astfel, s-a axat pe consolidarea rela\u021biei cu Polonia, \u00een urma alian\u021bei \u00eencheiate \u00een 1921, pe prietenia cu Fran\u021ba, parafat\u0103 printr-un tratat bilateral din 1926, dar \u0219i apropierea de Marea Britanie.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen fa\u021ba str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii nu trebuie s\u0103 fie partide, ci o singur\u0103 \u0219i nedesp\u0103r\u021bit\u0103 Rom\u00e2nie\u201d<\/h4>\n\n\n\n

\u00cen politica de alian\u021be s-a ghidat pe principiul enun\u021bat \u00eenc\u0103 din ianuarie 1913, \u00een cadrul unei conferin\u021be organizate la Cercul de Studii al Partidului Na\u021bional Liberal: \u201ePolitica noastr\u0103 extern\u0103, a Rom\u00e2niei, \u2026 poate s\u0103 fie o politic\u0103 de simple amici\u021bii, poate s\u0103 fie o politic\u0103 de alian\u021be, chiar de alian\u021be intime \u0219i credincioase, dar nu o politic\u0103 de supunere oarb\u0103. \u0218i de abdicare a oric\u0103rei individualit\u0103\u021bi \u0219i a oric\u0103rui spirit de ini\u021biative, c\u0103ci o asemenea politic\u0103 este incompatibil\u0103 cu interesele acestui Stat \u0219i cu demnitatea noastr\u0103 na\u021bional\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Principiul dup\u0103 care I.G. Duca s-a ghidat \u00een politica extern\u0103 a fost neimplicarea \u00een chestiunile interne ale altor \u021b\u0103ri. \u00cen primul s\u0103u discurs ca ministru al Afacerilor Str\u0103ine, sus\u021binut \u00een 30 ianuarie 1922 \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, el afirma:<\/p>\n\n\n\n

Oricare cunoa\u0219te politica rom\u00e2neasc\u0103, \u0219tie c\u0103 una din directivele fundamentale, directiva de la care de 40 de ani nimeni nu s-a ab\u0103tut, \u00een nicio \u00eemprejurare \u0219i fa\u021b\u0103 de nici o \u021bar\u0103, este aceea de a nu se amesteca \u00een politica intern\u0103 a altor \u021b\u0103ri. Neamestec\u00e2ndu-ne noi \u00een politica intern\u0103 a altora, am avut grij\u0103 ca \u0219i ceilal\u021bi s\u0103 nu se amestece \u00een politica noastr\u0103\u2026 \u00cen fa\u021ba str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii nu trebuie s\u0103 fie partide, ci o singur\u0103 \u0219i nedesp\u0103r\u021bit\u0103 Rom\u00e2nie.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Interesele Rom\u00e2niei \u00een str\u0103in\u0103tate puteau fi realizate doar cu oameni competen\u021bi. Astfel c\u0103 Duca a decis p\u0103strarea \u00een minister a profesioni\u0219tilor vechi de mare valoare, precum Constantin Diamandy, unul dintre artizanii diploma\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti din timpul Primului R\u0103zboi Mondial<\/a>. A hot\u0103r\u00e2t \u0219i angajarea unor tineri profesioni\u0219ti \u00een diploma\u021bie, poliglo\u021bi \u0219i absolven\u021bi ai universit\u0103\u021bilor \u0219i institutelor de specialitate rom\u00e2ne\u0219ti. Purt\u0103torii de cuv\u00e2nt au fost selecta\u021bi \u00een urma unor criterii riguroase, ace\u0219tia fiind oameni de cultur\u0103, publici\u0219ti \u0219i scriitori.<\/p>\n\n\n\n

Profesionalismul lui I.G. Duca a fost recunoscut \u0219i la nivel interna\u021bional, \u00een 1924 fiind ales pre\u015fedinte al Comisiei pentru reducerea armamentelor \u015fi vicepre\u015fedinte al Adun\u0103rii Generale a Ligii Na\u0163iunilor.
Ion Gheorghe Duca a fost \u0219i ministru de Interne \u00eentre 1927 \u2013 1928, \u00eentr-o perioad\u0103 extrem de agitat\u0103 pe scena politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ca urmare a decesului regelui Ferdinand I \u0219i a primului-ministru Ionel Br\u0103tianu. Duca era un om de ordine c\u0103ruia nu \u00eei pl\u0103ceau viziunile totalitare \u0219i anarhiste, de aceea a fost un\u00a0oponent al G\u0103rzii de Fier<\/a>, dar \u0219i al \u00eentoarcerii \u00een \u021bar\u0103 a lui Carol al II-lea.<\/p>\n\n\n\n

Devenit pre\u0219edinte al PNL \u00een 28 decembrie 1930, dup\u0103 moartea lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu, I.G. Duca va critica tendin\u021bele autoritare ale regelui Carol al II-lea care voia s\u0103 instaureze dictatura personal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Premierul chiria\u0219<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 14 noiembrie 1933 a devenit prim-ministru, iar programul lui de guvernare viza \u00eent\u0103rirea regimului parlamentar \u2013 constitu\u021bional, stabilizarea economic\u0103 ca urmare a Marii Crize, reducerea impozitelor \u0219i combaterea \u0219omajului, precum \u0219i limitarea mi\u0219c\u0103rilor extremiste.<\/p>\n\n\n\n

Nu va apuca s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 realizate obiectivele, fiind asasinat \u00een 29 decembrie 1933 pe peronul g\u0103rii din Sinaia de c\u0103tre un grup ce va fi numit ulterior \u201eNicadorii\u201d, alc\u0103tuit din legionarii<\/a> Nicolae Constantinescu, Ion Caranica \u015fi Doru Belimace.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Credit foto: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Disp\u0103rea astfel, la v\u00e2rsta de 54 de ani, unul dintre marii lideri liberali \u0219i oameni politici pe care i-a avut Rom\u00e2nia interbelic\u0103. A l\u0103sat mo\u0219tenire o serie de volume memorialistice, unele publicate post mortem, de mare valoare istoric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Peste c\u00e2\u021biva ani, Gheorghe Selten, unul dintre apropia\u021bii lui, avea s\u0103 scrie despre el: \u201e(I.G. Duca, n.r.) a fost modest p\u00e2n\u0103 la sfiiciune, cinstit p\u00e2n\u0103 la abstractizarea persoanei sale, drept p\u00e2n\u0103 la o indolent\u0103 sl\u0103biciune. N-a f\u0103cut niciodat\u0103 parad\u0103 de cultura sa vast\u0103, de talentul s\u0103u superior, de inteligen\u021ba sa prodigioas\u0103. N-a fost bogat \u0219i nu s-a \u00eembog\u0103\u021bit\u2026 N-a putut s\u0103-\u0219i str\u00e2ng\u0103 bani pentru a-\u0219i face o cas\u0103 m\u0103car, ve\u0219nic a fost chiria\u0219\u201d.<\/p>\n\n\n\n

sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ion Gheorghe Duca, pe scurt I. G. Duca, a fost unul dintre oamenii de stat care au marcat decisiv Rom\u00e2nia<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":64603,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-64602","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-interne"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/i-g-duca-5_AMAE_descopera-1024x626-1.jpg?fit=970%2C500&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-gNY","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/64602","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=64602"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/64602\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64604,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/64602\/revisions\/64604"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/64603"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=64602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=64602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=64602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}