{"id":65123,"date":"2020-06-15T10:01:23","date_gmt":"2020-06-15T07:01:23","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=65123"},"modified":"2020-06-15T10:01:26","modified_gmt":"2020-06-15T07:01:26","slug":"curiozitati-despre-locuri-binecuvantate-cu-peisaje-superbe-si-oameni-frumosi-la-suflet-care-nu-au-uitat-traditiile-stramosesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=65123","title":{"rendered":"Curiozit\u0103\u021bi despre locuri binecuv\u00e2ntate cu peisaje superbe \u015fi oameni frumo\u015fi la suflet care nu au uitat tradi\u0163iile str\u0103mo\u015fe\u015fti"},"content":{"rendered":"\n

Bucovina este un \u0163inut minunat, plin de istorie \u015fi de legende. Un loc binecuv\u00e2ntat cu peisaje superbe \u015fi oameni frumo\u015fi la suflet care nu au uitat tradi\u0163iile str\u0103mo\u015fe\u015fti. <\/p>\n\n\n\n

Istoria jude\u0163ului Suceava este pres\u0103rat\u0103 cu detalii impresionante despre oameni \u015fi locuri. <\/p>\n\n\n\n

\"Tainele<\/figure>\n\n\n\n

De exemplu, M\u0103n\u0103stirea Vorone\u0163, care are una dintre cele mai frumoase biserici din Europa, a fost construit\u0103 \u00een timp record. Zidurile au fost ridicate \u00een mai pu\u0163in de patru luni. \u00a0\u201d\u00cen scrierile bisericii consemneaz\u0103 c\u0103 lucr\u0103rile au \u00eenceput \u00een data de 26 mai 1488 \u015fi s-au finalizat \u00een data de 14 septembrie acela\u015fi an. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui \u015etefan cel Mare \u015fi are hramul Sfantului Gheorghe. Pictura interioar\u0103 a bisericii dateaz\u0103 \u00een cea mai mare parte din timpul lui \u015etefan cel Mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\"M\u0103n\u0103stirea<\/figure>\n\n\n\n

O alt\u0103 curiozitate este modul \u00een care \u015etefan cel Mare a ales locul \u00een care a fost ridicat\u0103 legendara M\u0103n\u0103stire Putna. Cronicarul \u00a0Ion Neculce a scris \u00een lucrarea sa \u00a0\u201eO sam\u0103 de cuvinte. Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei\u201d c\u0103 domnitorul a ales amplasamentul tr\u0103g\u00e2nd cu arcul. \u00a0\u201e\u015etefan-vod\u0103 cel Bun, c\u00e2nd s-au apucat s\u0103 fac\u0103 m\u0103n\u0103stirea Putna, au tras cu arcul \u015etefan-vod\u0103 dintr-un v\u00e2rvu de munte ce este l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stire. \u015ei unde au agiunsu s\u0103geata, acolo au f\u0103cut prestolul \u00een oltariu. \u015ei este mult locu de unde au tras p\u0103n\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stire. Pus-au \u015fi pe trii boierena\u015fi de au tras, pre v\u0103tavul de copii \u015fi pre doi copii din cas\u0103. Deci unde au c\u0103dzut s\u0103geata v\u0103tavului de copii au f\u0103cut poarta, iar unde au cadzut s\u0103geata unui copil din cas\u0103 au f\u0103cut clopotni\u0163a\u201d. Austriecii le-au interzis preo\u0163ilor s\u0103 ia bani de la s\u0103raci Bucovina a fost sub domina\u0163ia austriecilor \u00een perioada 1775 – 1918.<\/p>\n\n\n\n

Austriecii au reformat sistemul educa\u0163ional din Bucovina. <\/p>\n\n\n\n

Bucovina a fost sub domina\u0163ia austriecilor \u00een perioada 1775 – 1918. Austriecii au reformat sistemul educa\u0163ional din Bucovina. \u00cen acele vremuri, preo\u0163ii ortodoc\u015fi erau obliga\u0163i s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de educa\u0163ia copiilor. \u00cen volumul “Biserica ortodox\u0103 din Bucovina” scris de un func\u0163ionar rus, Vladimir Mordvinov, care a c\u0103l\u0103torit \u00een provincia istoric\u0103 \u00een 1871, se arat\u0103 c\u0103 guvernul “a redus num\u0103rul clericilor, din 448 a l\u0103sat numai 259. Pentru ora\u015fele Cern\u0103u\u0163i, Suceava, C\u00e2mpulung s-a admis c\u00e2te patru preo\u0163i ortodoc\u015fi, iar \u00een satele cu c\u00e2te 150 de cur\u0163i numai c\u00e2te un preot, iar \u00een cele cu 250 de cur\u0163i c\u00e2te trei preo\u0163i”. Tot \u00een cartea vizitatorului rus scrie ca preo\u0163ilor nu li se permitea s\u0103 asiste la scrierea testamentelor, s\u0103 fac\u0103 comer\u0163 sau s\u0103 mearg\u0103 prin c\u00e2rciumi. “Preotul de sat trebuie s\u0103 se fereasc\u0103 de tot ce ar influen\u0163a \u00een r\u0103u morala poporului. Pentru diferitele slujbe pe care le face credincio\u015filor, preo\u0163ii prime\u015fte o remunera\u0163ie \u00een legatur\u0103 cu starea lor: de la unii vor lua potrivit, iar de la cei s\u0103raci nu vor lua nimic”, se mai arata \u00een carte.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acele vremuri, preo\u0163ii ortodoc\u015fi erau obliga\u0163i s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de educa\u0163ia copiilor. \u00cen volumul “Biserica ortodox\u0103 din Bucovina” scris de un func\u0163ionar rus, Vladimir Mordvinov, care a c\u0103l\u0103torit \u00een provincia istoric\u0103 \u00een 1871, se arat\u0103 c\u0103 guvernul “a redus num\u0103rul clericilor, din 448 a l\u0103sat numai 259. <\/p>\n\n\n\n

\"Via\u0163a<\/figure>\n\n\n\n

Pentru ora\u015fele Cern\u0103u\u0163i, Suceava, C\u00e2mpulung s-a admis c\u00e2te patru preo\u0163i ortodoc\u015fi, iar \u00een satele cu c\u00e2te 150 de cur\u0163i numai c\u00e2te un preot, iar \u00een cele cu 250 de cur\u0163i c\u00e2te trei preo\u0163i”. Tot \u00een cartea vizitatorului rus scrie ca preo\u0163ilor nu li se permitea s\u0103 asiste la scrierea testamentelor, s\u0103 fac\u0103 comer\u0163 sau s\u0103 mearg\u0103 prin c\u00e2rciumi. “Preotul de sat trebuie s\u0103 se fereasc\u0103 de tot ce ar influen\u0163a \u00een r\u0103u morala poporului. Pentru diferitele slujbe pe care le face credincio\u015filor, preo\u0163ii prime\u015fte o remunera\u0163ie \u00een legatur\u0103 cu starea lor: de la unii vor lua potrivit, iar de la cei s\u0103raci nu vor lua nimic”, se mai arata \u00een carte. <\/p>\n\n\n\n

Prima restaurare a cet\u0103\u0163ii lui \u015etefan cel Mare, f\u0103cut\u0103 de austrieci Istoricii spun c\u0103 austriecii puneau un accent fantastic pe restaurarea \u015fi conservarea monumentelor istorice. De altfel, Cetatea domnitorului \u015etefan cel Mare a fost restaurat\u0103 pentru prima dat\u0103 pe vremea c\u00e2nd Suceava era sub domina\u0163ia austriecilor. Lucr\u0103rile au fost conduse de arhitectul Karl Romstorfer, \u00een perioada 1895-1904<\/p>\n\n\n\n

Scriitorul Mihai Eminescu a considerat c\u0103 Bucovina este \u201epartea cea mai veche \u015fi mai frumoas\u0103 a \u0163\u0103rii noastre\u201c<\/p>\n\n\n\n

\"Casa<\/figure>\n\n\n\n

Marele poet s-a n\u0103scut la data de 15 ianuarie 1850. Tat\u0103l s\u0103u, Gheorghe Eminovici, era un mic boier ce dorea s\u0103-\u015fi trimit\u0103 la studii \u00een str\u0103in\u0103tate copiii, \u00eens\u0103 so\u0163ia sa, Raluca, dorea s\u0103-i aib\u0103 aproape. Mihai Eminescu a crescut \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 din Ipote\u015fti, \u00eencep\u00e2nd \u015fcoala cu clasa a treia primar\u0103, la Cern\u0103u\u0163i, la National \u2013 Hauptschule, \u015fcoal\u0103 pe care a absolvit-o \u00een anul 1860, al cincilea din cei 82 de elevi. Profesorul Aron Pumnul a fost cel care a avut o contribu\u0163ie important\u0103 \u00een dezvoltarea marelui poet, av\u00e2nd o influen\u0163\u0103 destul de mare asupra acestuia. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen luna octombrie 1864, Mihai Eminescu a \u00eenceput practica la Tribunalul Boto\u015fani \u015fi a stat acolo jum\u0103tate de an, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd merge la colegiul din Cern\u0103u\u0163i, pentru a-\u015fi continua studiile. Acolo a locuit la casa lui Aron Pumnul, care fiind \u00eentr-o stare precar\u0103 de s\u0103n\u0103tate, moarte la \u00eenceputul anului 1866.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen luna martie 1866, poetul \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele din Eminovici \u00een Eminescu. \u00cencep\u00e2nd cu vara anului 1866, marele poet se mut\u0103 \u00een Transilvania, \u00eens\u0103 nu z\u0103bove\u015fte prea mult acolo, doi ani mai t\u00e2rziu el fiind angajat la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen toamna anului 1869, Eminescu este trimis la Viena s\u0103 studieze la Universitate, termin\u00e2ndu-se astfel cu perioada petrecut\u0103 \u00een Bucovina. \u00cen perioada 14 \u2013 16 august 1871, Mihai Eminescu a luat parte la hramul M\u0103n\u0103stirii Putna, ocazie cu care a spus \u015fi o fraz\u0103 ce este utilizat\u0103 \u015fi \u00een ziua de ast\u0103zi. <\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103 facem din Putna Ierusalim al neamului rom\u00e2nesc \u015fi din morm\u00e2ntul lui \u015etefan altar al con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale\u201d, a spus atunci marele poet. <\/p>\n\n\n\n

\"Fi\u0219ier:Mormantul<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen perioada petrecut\u0103 \u00een Bucovina, Mihai Eminescu s-a \u00eendr\u0103gostit de acest teritoriu, el ar\u0103t\u00e2ndu-se nemul\u0163umit de faptul c\u0103 partea de nord a Bucovinei a fost anexat\u0103 de Imperiul Habsburgic.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa anul 1774 au intrat o\u015ftile austriece\u015fti cu dispre\u0163ul oric\u0103rui drept al gin\u0163ilor, \u00een pace fiind cu Poarta \u015fi cu Moldova, \u00een partea cea mai veche \u015fi mai frumoas\u0103 a \u0163\u0103rii; la 1777 aceast\u0103 r\u0103pire f\u0103r\u0103 seam\u0103n s-a \u00eencheiat prin v\u0103rsarea s\u00e2ngelui lui Grigore Ghica Voievod\u201d, a precizat Eminescu. <\/p>\n\n\n\n

Poetul a avut tot timpul numai cuvinte frumoase despre Bucovina, pentru el acest teritoriu fiind: \u201epartea cea mai veche \u015fi mai frumoas\u0103 a \u0163\u0103rii noastre\u201d; \u201eraiul Moldovei\u201d; \u201e\u0163ara pres\u0103rat\u0103 cu biserici \u015fi m\u00e2n\u0103stiri, zidite de lumina\u0163ii domni ai Moldovei\u201d; \u201ebucata de p\u0103m\u00e2nt, unde zac oasele domnilor no\u015ftri de la Drago\u015f Voievod p\u00e2n\u0103 la Petru Rare\u015f\u201d, \u201e\u00een Bucovina e sf\u00e2nta cetate a Sucevei, scaunul domniei vechi cu ruinele m\u0103ririi noastre\u201d. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n

\"CETATEA<\/figure>\n\n\n\n

Sursa:adevarul\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Bucovina este un \u0163inut minunat, plin de istorie \u015fi de legende. Un loc binecuv\u00e2ntat cu peisaje superbe \u015fi oameni frumo\u015fi<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":65132,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-65123","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/getimage.jpg?fit=600%2C399&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-gWn","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65123","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=65123"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65123\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65134,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65123\/revisions\/65134"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/65132"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=65123"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=65123"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=65123"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}