{"id":65129,"date":"2020-06-15T10:00:43","date_gmt":"2020-06-15T07:00:43","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=65129"},"modified":"2020-06-15T10:01:18","modified_gmt":"2020-06-15T07:01:18","slug":"top-5-cele-mai-toxice-plante-din-romania-sunt-atat-de-otravitoare-incat-doar-cateva-grame-pot-duce-la-moarte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=65129","title":{"rendered":"Top 5 cele mai toxice plante din Rom\u00e2nia! Sunt at\u00e2t de otr\u0103vitoare \u00eenc\u00e2t doar c\u00e2teva grame pot duce la moarte"},"content":{"rendered":"\n<p><strong>Unele plante pot fi toxice dac\u0103 sunt consumate. Altele pot provoca r\u0103ni dac\u0103 intr\u0103 \u00een contact cu pielea. De asemenea, unele plante pot con\u021bine otrav\u0103 \u00een fiecare parte a lor. \u00cen schimb, alte plante pot con\u021bine otrav\u0103 doar \u00een anumite p\u0103r\u021bi, iar pericolul poate varia de la irita\u021bii u\u0219oare ale pielii la boli grave sau chiar deces.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Flora din Rom\u00e2nia cuprinde multe dintre aceste plante otr\u0103vitoare, \u00eens\u0103 o educa\u021bie adecvat\u0103 ne poate ajuta s\u0103 le identific\u0103m mai u\u0219or \u0219i s\u0103 ne ferim de ele pe c\u00e2t posibil.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">1. L\u0103cr\u0103mioara (Convallaria majalis)<\/h2>\n\n\n\n<p>Ceea ce poate fi o surpriz\u0103 pentru mul\u021bi dintre noi este c\u0103 aceast\u0103 plant\u0103, preferat\u0103 de mul\u021bi<a href=\"http:\/\/www.descopera.ro\/stiinta\/19368356-cum-au-devenit-carnivore-unele-specii-de-plante-anomalia-genetica-din-urma-cu-70-de-milioane-de-ani\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">&nbsp;pentru mirosul pl\u0103cut al florilor<\/a>, poate provoca afec\u021biuni gastrointestinale severe precum diaree sau grea\u021b\u0103, dar \u0219i dureri de cap sau irita\u021bii ale pielii. L\u0103cr\u0103mioara \u00ee\u0219i folose\u0219te toxicitatea pentru a se ap\u0103ra de animalele care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu semin\u021bele sale.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.descopera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pixabay-plante-otravitoare_descopera-6.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><figcaption>Sursa foto: Pixabay<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Toate p\u0103r\u021bile acestei plante, precum tulpina, frunzele, florile \u0219i fructele, sunt extrem de otr\u0103vitoare, iar \u00een jur de 40 de tipuri de glicozide au fost g\u0103site \u00een aceast\u0103 plant\u0103. Glicozidele sunt compu\u0219i organici, iar \u00een cantit\u0103\u021bi peste limit\u0103&nbsp;<a href=\"http:\/\/www.descopera.ro\/natura\/19355298-cum-pacalesc-bondarii-plantele-sa-infloreasca-mai-repede\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">pot afecta grav sistemul nervos<\/a>, cel gastrointestinal, precum \u0219i cel cardiovascular.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">2. Salc\u00e2mul galben (Laburnum anagyroides)<\/h2>\n\n\n\n<p>Semin\u021bele de salc\u00e2m galben sunt extrem de otr\u0103vitoare \u0219i pot duce chiar la deces. Pericolul pe care \u00eel prezint\u0103 aceast\u0103 plant\u0103 este produs de citisin\u0103, un alcaloid chinolizidinic, cunoscut \u0219i sub numele de soforin\u0103 sau ulexin\u0103. Citisina este prezent\u0103 pe toat\u0103 suprafa\u021ba salc\u00e2mului galben.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.descopera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pixabay-plante-otravitoare_descopera-5-e1591886228410.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><figcaption>Sursa foto: Pixabay<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">3. Joianul (<em>Oenanthe crocata<\/em>)<\/h2>\n\n\n\n<p>Joianul este membru al familiei Apiaceae, care con\u021bine&nbsp;<a href=\"http:\/\/www.descopera.ro\/dnews\/18800442-ce-plante-trebuie-sa-ai-neaparat-in-apartament-ca-sa-domolesti-poluarea-din-bucuresti\" target=\"_blank\" rel=\"noreferrer noopener\">unele dintre cele mai toxice plante<\/a>&nbsp;din lume. Denumite \u0219i Umbelifere, aceasta pot fi plante ierboase, anuale, bienale sau perene.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/www.descopera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/shutterstock-planta-joian-11-06-20_descopera-scaled.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><figcaption>Sursa foto: Shutterstock<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Planta de joian este foarte periculoas\u0103. Con\u021bine o neurotoxin\u0103 puternic\u0103 numit\u0103 \u201eoenanthotoxin\u201d, care poate declan\u0219a convulsii de obicei urmate de o moarte subit\u0103. Cea mai mare concentra\u021bie de toxine se afl\u0103 la r\u0103d\u0103cina plantei, apoi \u00een tulpin\u0103 \u0219i \u00een frunze. Toxina pare c\u0103 poate intra \u00een corp prin piele, a\u0219adar este recomandat\u0103 mult\u0103 grij\u0103 atunci c\u00e2nd aceast\u0103 plant\u0103 este atins\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">4. Cucuta (Conium maculatum)<\/h2>\n\n\n\n<p>Planta de cucut\u0103 con\u021bine \u201econhydrine\u201d \u0219i \u201eN-methylconine\u201d, \u00eens\u0103 alcaloidul cel mai otr\u0103vitor al s\u0103u este coniina, care are o structur\u0103 chimic\u0103 similar\u0103 cu cea a nicotinei. Aceast\u0103 otrav\u0103 poate perturba sistemul nervos central, iar o doz\u0103 mic\u0103 poate provoca insuficien\u021b\u0103 respiratorie. \u00cen cele din urm\u0103, cucuta poate duce la sufocare. Acest lucru nu se va \u00eent\u00e2mpla foarte rapid, iar ceaiul de cucut\u0103 poate produce o stare asem\u0103n\u0103toare cu cea de ebrietate.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/www.descopera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pixabay-plante-otravitoare_descopera-9.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><figcaption>Sursa foto: Pixabay<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Ar putea dura \u00eentre 48 \u0219i 72 de ore p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd efectele toxice s\u0103 se manifeste. Dac\u0103 cineva este otr\u0103vit cu plant\u0103 de cucut\u0103, singura salvare este ventila\u021bia mecanic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">5. Dedi\u021bel (Pulsatilla pratensis)<\/h2>\n\n\n\n<p>Dedi\u021belul este destul de toxic atunci c\u00e2nd este proasp\u0103t cules. Planta proasp\u0103t\u0103 \u0219i neprocesat\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie niciodat\u0103 folosit\u0103 ca medicament. Aceasta plant\u0103 con\u021bine o substan\u021b\u0103 numit\u0103 ranunculin\u0103, care este extrem de otr\u0103vitoare. Atunci c\u00e2nd planta este t\u0103iat\u0103 sau zdrobit\u0103, o enzim\u0103 este produs\u0103 care transform\u0103 ranunculina \u00een protoanemonin\u0103. Cea din urm\u0103 este un ulei esen\u021bial foarte iritant de culoare galben\u0103.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.descopera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/pixabay-plante-otravitoare_descopera-2.jpg?w=800&#038;ssl=1\" alt=\"\" data-recalc-dims=\"1\"\/><figcaption>Sursa foto: Pixabay<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Protoanemonina poate cauza irita\u021bii severe ale pielii, iar dac\u0103 este \u00eenghi\u021bit\u0103 poate duce la leziuni grave ale ficatului, precum \u0219i paralizia \u00eentregului sistemul nervos central.<\/p>\n\n\n\n<p>sursa: descopera.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Unele plante pot fi toxice dac\u0103 sunt consumate. Altele pot provoca r\u0103ni dac\u0103 intr\u0103 \u00een contact cu pielea. De asemenea,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":65130,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-65129","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/Deditel.jpg?fit=700%2C464&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-gWt","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=65129"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65133,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65129\/revisions\/65133"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/65130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=65129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=65129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=65129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}