\u00cen 3 septembrie 1950 a \u00eencetat din via\u0163\u0103 inventatorul, constructorul de avioane \u015fi motoare Traian Vuia, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. \u00cen 1906 a realizat primul zbor autopropulsat (f\u0103r\u0103 catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu dec\u00e2t aerul. (n.17\/29 august 1872).<\/p>\n\n\n\n
Marele s\u0103u vis a fost s\u0103 zboare, drept pentru care a \u00eenceput s\u0103 efectueze calcule pentru planurile unei ma\u015fini de zbor. \u00cen anul 1902 pleac\u0103 la Paris, dorind s\u0103 construiasc\u0103 \u00een capitala Fran\u0163ei un \u201eaeroplan-automobil\u201d. La 16 februarie 1903 a \u00eenaintat Academiei de \u015etiin\u0163e din Paris un memoriu despre \u201eaeroplanul-automobil\u201d pe care \u00eel proiectase, dar proiectul s\u0103u a fost respins de forul \u015ftiin\u0163ific francez pentru c\u0103 acesta din urm\u0103 considera c\u0103 aparatele de zbor mai grele dec\u00e2t aerul nu puteau s\u0103 zboare. Mai mult, aparatul conceput de Vuia avea c\u00e2teva caracteristici care nu au fost \u00een\u0163elese, la \u00eenceput, de c\u0103tre contemporanii s\u0103i: avea o singur\u0103 elice \u00een loc de dou\u0103, cum se credea c\u0103 e absolut necesar, iar motorul proiectat p\u0103rea de nerealizat cu mijloacele tehnice ale vremii. \u00cen ciuda acestor opreli\u015fti, sf\u0103tuit de Coriolan Brediceanu, prietenul s\u0103u din liceu, Vuia \u015fi-a brevetat totu\u015fi inven\u0163ia, ob\u0163in\u00e2nd brevetul francez nr. 332.106 din 15 mai 1903.<\/p>\n\n\n\n
Cu sprijinul familiei sale, care a contribuit semnificativ cu sume de bani, Traian Vuia a \u00eenceput construc\u0163ia avionului s\u0103u. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1905 avionul era gata \u015fi a fost testat pentru prima oar\u0103. \u00cen timpul acestui test avionul a rulat pe sol o distan\u0163\u0103 destul de lung\u0103. Acest prim test a fost urmat de altele, la care au asistat cunoscu\u0163i speciali\u015fti, ca \u015fi G. Besan\u00e7on, Victor Tatin \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
La 5 februarie 1906, Vuia a mai f\u0103cut un test cu avionul s\u0103u, dar nu s-au ob\u0163inut rezultate datorit\u0103 vremii nefavorabile. La 6 martie, o nou\u0103 tentativ\u0103 de ridicare de la sol a avionului, dar acesta nu s-a putut desprinde de la sol.<\/p>\n\n\n\n
Primul succes aviatic<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ziua de 18 martie 1906 va \u00eenregistra primul succes aviatic al lui Traian Vuia, precum \u015fi primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu dec\u00e2t aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Avionul lui Vuia era realizat dintr-un cadru de \u0163evi de o\u0163el, cu aripi de p\u00e2nz\u0103, bombate, ceea ce \u00eei d\u0103dea aspectul unui liliac. Motorul func\u0163iona cu anhidrid\u0103 carbonic\u0103 pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru ro\u0163i cu pneuri. Acest prim zbor cu mijloace proprii de zbor s-a efectuat \u00een Fran\u0163a, la Montesson. Aparatul de zbor al lui Traian Vuia a pornit de pe loc cu ajutorul propriului s\u0103u motor, a rulat cca 50 metri, apoi s-a desprins de la sol \u015fi a zburat 12 metri la o \u00een\u0103l\u0163ime de 1 metru. Un v\u00e2nt lateral puternic a f\u0103cut ca aparatul s\u0103 nu poat\u0103 zbura mai mult, dar premiera era realizat\u0103: primul zbor mecanic din istoria omenirii fusese \u00eenf\u0103ptuit.<\/p>\n\n\n\n Prioritatea unui astfel de zbor \u00eei este atribuit\u0103 \u00een mod eronat francezului Santos-Dumont, care a ob\u0163inut aceast\u0103 realizare doar la 13 septembrie, acela\u015fi an 1906. De altfel, dup\u0103 primul s\u0103u zbor reu\u015fit, cel din 18 martie 1906, Traian Vuia a mai efectuat \u015fi alte zboruri, \u00een timpul celui din 19 august 1906 avionul s\u0103u zbur\u00e2nd 20 metri, la o \u00een\u0103l\u0163ime de 2 metri \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n Vuia \u015fi-a perfec\u0163ionat \u00een continuare avioanele, primul motor folosit fiind \u00eenlocuit cu altul, de 24 cai-putere, astfel c\u0103 aparatul Vuia nr. 1 a devenit Vuia nr. 1 bis, apoi Vuia nr. 2.<\/p>\n\n\n\n La 17 iulie 1907 Traian Vuia a reu\u015fit s\u0103 zboare cu aparatul s\u0103u pe o distan\u0163\u0103 de 60 metri, dar la aterizare \u015fi-a deteriorat avionul.<\/p>\n\n\n\n Traian Vuia \u015fi-a continuat cercet\u0103rile \u00een domeniul tehnicii \u015fi dup\u0103 anul 1907. El a organizat un atelier-laborator pentru cercetarea elicelor, iar \u00eempreun\u0103 cu Marcel Yvonneau a conceput c\u00e2teva modele originale de elicoptere, care au fost prezentate \u00een demonstra\u0163ii publice (modelele realizate \u00een anii 1918 \u015fi 1921). Revistele La Technique Aeronautique \u015fi L\u2019Atmosphere i-au publicat studiile teoretice. Pe l\u00e2ng\u0103 alte inven\u0163ii, Vuia a mai conceput \u015fi un generator cu aburi, brevetat \u00een mai multe state ale lumii \u00een perioada interbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial, Traian Vuia a lucrat pentru armata francez\u0103, \u00een cadrul Serviciului de inven\u0163ii, contribuind la perfec\u0163ionarea avia\u0163iei militare aliate. A redactat mai multe manifeste destinate solda\u0163ilor de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103, ceh\u0103, slovac\u0103, s\u00e2rb\u0103 etc. din r\u00e2ndul armatei austro-ungare. \u00cen prim\u0103vara anului 1918 a fost unul dintre ini\u0163iatorii Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n din Transilvania, milit\u00e2nd pentru unirea Ardealului cu Rom\u00e2nia. \u00cen cadrul aceluia\u015fi Comitet, a organizat la Paris aniversarea a \u015faptezeci de ani de la revolu\u0163ia de la 1848.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 terminarea primului r\u0103zboi mondial a c\u0103l\u0103torit \u00een Rom\u00e2nia de dou\u0103 ori, \u00een anul 1932 \u015fi \u00een anul 1934.<\/p>\n\n\n\n Abia dup\u0103 terminarea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial se va \u00eentoarce definitiv din Fran\u0163a \u00een Rom\u00e2nia, unde va muri la data de 2 septembrie 1950, la Bucure\u015fti. Este \u00eenmorm\u00e2ntat la Cimitirul Bellu.<\/p>\n\n\n\n Vuia \u015fi Inven\u0163iile<\/strong><\/p>\n\n\n\n Unul din pionierii avia\u0163iei mondiale, Traian Vuia a fost primul om care a construit \u015fi zburat cu un avion mai greu dec\u00e2t aerul, care s-a ridicat de la sol folosind doar mijloacele proprii (moto-propulsor, tren de aterizare). P\u00e2n\u0103 la avionul inventat de Vuia, intitulat Vuia nr. I, decolarea dispozitivelor de zbor se f\u0103cea cu ajutorul unor mijloace exterioare aparatului, cum ar fi: catapult\u0103, cablu de lansare sau remorcare.<\/p>\n\n\n\n Printre rezultatele cercet\u0103rilor efectuate de Vuia, unele confirmate mai t\u00e2rziu, se num\u0103r\u0103: formula monoplan\u0103 a avioanelor (recunoscut\u0103 ulterior ca fiind cea mai corespunz\u0103toare), a realizat prima arip\u0103 de avion cu inciden\u0163\u0103 variabil\u0103 \u00een zbor, a aplicat la aparatul s\u0103u de zbor principiul unei singure elice tractive, a realizat primul aeroplan cu aripi pliante.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 o perioad\u0103 de timp, Vuia a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it aeroplanul Vuia I, iar \u00een august 1906 a prezentat o variant\u0103 perfec\u0163ionat\u0103 a acestuia, Vuia I bis. Cu acest model, p\u00e2n\u0103 \u00een martie 1907, a efectuat mai multe experien\u0163e \u015fi a realizat mai multe zboruri la diferite \u00een\u0103l\u0163imi. Spre deosebire de primul model, aeroplanul avea o curbur\u0103 mai mic\u0103 a aripilor, un stabilizator orientabil \u015fi un randament \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it al motorului. Vuia nr. II a fost un nou model de avion, prev\u0103zut cu aripi pliabile \u015fi un motor \u201eAntoinette\u201d de 25 CP. Cu acest aparat Vuia a zburat de mai multe ori, ultimul din aceste zboruri a fost efectuat \u00een 17 iulie 1907, la Bagatelle, pe o distan\u0163\u0103 de 70 m. Acest avion a fost expus la primul Salon aeronautic de la Paris.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anii ce au urmat Vuia a continuat s\u0103 aprofundeze domeniul aeronauticii, astfel c\u0103 \u00een 1918 \u015fi 1922 a realizat dou\u0103 tipuri de elicoptere, Vuia I, respectiv Vuia II. Aparatul era prev\u0103zut cu aripi rotative, o c\u00e2rm\u0103 de direc\u0163ie \u015fi un stabilizator orizontal (Vuia II avea montat un motor \u201eAnzani\u201d de 16 CP). Cu aceste aparate, pe aerodromurile de la Juvissy \u015fi Issy-les-Moulineaux, Vuia a efectuat o serie de teste \u015fi mai multe zboruri verticale.<\/p>\n\n\n\n Av\u00e2nd \u00een minte realizarea unui motor de avion c\u00e2t mai bun, Vuia a reu\u015fit s\u0103 inventeze generatorul de abur cu combustie intern\u0103 \u015fi ardere catalitic\u0103. Generatorul cu vaporizare aproape instantanee avea la baz\u0103 trei principii: ideea ciclurilor termodinamice, a combustiei accelerate \u015fi a transmiterii c\u0103ldurii prin convec\u0163ie for\u0163at\u0103. Prin \u00eencerc\u0103rile repetate de a construi generatoare de abur de foarte \u00eenalt\u0103 presiune (100-120 kgf\/cm\u00b2, fa\u0163\u0103 de 10 At valoarea uzual\u0103 a vremii), Vuia a pus bazele tehnologiei folosite ulterior la centralele termice care utilizeaz\u0103 cicluri complexe de presiune foarte \u00eenalt\u0103.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 realizare a inventatorului rom\u00e2n a fost \u015fi generatorul cu focar cu mare intensitate a combustiei. Sarcina termic\u0103 a focarului era de 200 x 106 kcal\/m3.<\/p>\n\n\n\n \u00cen unele cercet\u0103ri Vuia a fost ajutat de b\u0103n\u0103\u0163eanul Gavril\u0103 Brola, cu care a \u00eenceput s\u0103 colaboreze \u00eencep\u00e2nd cu 1934. G. Brola al\u0103turi de profesorul G. Ribaud au continuat cercet\u0103rile \u00eencepute de Vuia, iar \u00een 1952 au realizat un generator cu circula\u0163ie for\u0163at\u0103, care avea la baz\u0103 principiul lui Vuia. Generatorul, expus la Expozi\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 al \u00eenc\u0103lzirii de la Paris din 1957, a fost fabricat \u00een serie \u00een Fran\u0163a, Belgia, Anglia \u015fi Germania.<\/p>\n\n\n\n Traian Vuia \u00eempreun\u0103 cu alt colaborator, Emmanuel Yvonneau, au brevetat mai multe tipuri de generatoare de abur. Primul brevet le-a fost eliberat la 21 ianuarie 1928 de c\u0103tre Ministerul Comer\u0163ului \u015fi Industriei din Fran\u0163a (nr. 661254), al doilea brevet la 22 decembrie 1928 (nr. 680567), iar al treilea la 12 noiembrie 1932 (nr. 740226).<\/p>\n\n\n\n Din ini\u0163iativa lui Traian Vuia, la 30 aprilie 1918, a fost constituit la Paris \u201eComitetul Na\u0163ional al Rom\u00e2nilor din Transilvania\u201d, o organiza\u0163ie care milita pentru unirea Ardealului cu Rom\u00e2nia. Comitetul a editat \u015fi o revist\u0103, \u201eLa Transylvanie\u201d, la care a colaborat \u015fi Traian Vuia cu mai multe articole. Vuia a publicat articole, pe aceea\u015fi tem\u0103 \u015fi \u00een revista \u201eLa nation tch\u00e8que\u201d. A fost \u00eens\u0103 foarte critic asupra modului \u00een care s-a \u00eenf\u0103ptuit unirea Ardealului cu Transilvania[1], consider\u00e2nd o mare gre\u015feal\u0103 lipsa negocierii unirii provinciei cu Regatul Rom\u00e2n, care s\u0103 fi ap\u0103rat interesele ardelenilor \u015fi s\u0103 fi permis cu timpul o \u201eoccidentalizare\u201d a Rom\u00e2niei \u015fi nu vice-versa, o \u201ebalcanizare\u201d a Transilvaniei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial Vuia a f\u0103cut parte din mi\u015fcarea de rezisten\u0163\u0103 din Fran\u0163a \u015fi a fost ales pre\u015fedinte al primului comitet legal al \u201eFrontului Na\u0163ional Rom\u00e2n\u201d, unde a depus o munc\u0103 asidu\u0103 \u015fi a publicat o serie de articole \u00een \u201eLa Roumanie Libre\u201d.<\/p>\n\n\n\n