{"id":68336,"date":"2020-09-08T10:59:23","date_gmt":"2020-09-08T07:59:23","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=68336"},"modified":"2020-09-08T10:59:26","modified_gmt":"2020-09-08T07:59:26","slug":"cetatea-legendara-a-devei-perla-transilvaniei-medievale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=68336","title":{"rendered":"Cetatea legendar\u0103 a Devei, perla Transilvaniei medievale"},"content":{"rendered":"\n

Cetatea Devei se num\u0103r\u0103 printre cele mai populare a\u015fez\u0103ri medievale ale Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 turi\u015ftii mai au de a\u015fteptat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vestigiile sale vor fi puse \u00een valoare. <\/p>\n\n\n\n

\"VIDEO<\/figure>\n\n\n\n

Aproape 200.000 de oameni viziteaz\u0103 \u00een fiecare an Cetatea Devei, fort\u0103rea\u0163a medieval\u0103 de pe Valea Mure\u015fului, la poalele c\u0103reia s-a dezvoltat municipiul Deva. <\/p>\n\n\n\n

Cetatea a fost cl\u0103dit\u0103 \u00een urm\u0103 cu \u015fapte secole pe un con vulcanic pe care se g\u0103seau urmele unei a\u015fez\u0103ri dacice. A fost locuit\u0103 p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, c\u00e2nd o explozie izbucnit\u0103 \u00een depozitul ei de muni\u0163ii a transformat-o \u00eentr-o ruin\u0103. De atunci, localnicii au abandonat-o, prefer\u00e2nd s\u0103 foloseasc\u0103 materialele din zidurile ei la construc\u0163ia caselor proprii \u015fi a unor cl\u0103diri din ora\u015f.<\/p>\n\n\n\n

Un secol \u015fi jum\u0103tate a trecut p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Cetatea Devei a intrat \u00een restaurare. Cele mai ample lucr\u0103ri s-au derulat \u00een perioada 2013 \u2013 2016, c\u00e2nd Prim\u0103ria Deva a folosit aproape 40 de milioane de lei accesa\u0163i din fondurile Uniunii Europene, pentru a reda str\u0103lucirea monumentului istoric. \u00cen aprilie 2016, lucr\u0103rile de reabilitare a incintelor exterioare ale cet\u0103\u0163ii au fost inaugurate, iar monumentul a fost resdeschis publicului<\/p>\n\n\n\n

La acea vreme, autorit\u0103\u0163ile din Deva sus\u0163ineau c\u0103 investi\u0163ia va dubla num\u0103rul de turi\u015fti care viziteaz\u0103 \u201esimbolul municipiului\u201d, duc\u00e2ndu-l la aproape 500.000 de oameni, \u00eens\u0103 acest lucru nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat. \u00cen 2020, monumentul istoric a avut c\u00e2teva zeci de mii de vizitatori, trec\u00e2nd, \u015fi din cauza pandemiei de Covid \u2013 19, printr-unul dintre cele mai rele sezoane turistice. <\/p>\n\n\n\n

Simbolul Devei, \u00een grija Serviciului de \u201espa\u0163ii verzi\u201c Cetatea Devei se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 oaspe\u0163ilor ei ca o fort\u0103rea\u0163\u0103 auster\u0103, cu ziduri masive de piatr\u0103 \u2013 reconstruite \u00een ultimii ani, cu \u00eenc\u0103peri goale \u2013 care urmau s\u0103 fie destinate unor expozi\u0163ii, cu trepte \u015fi treceri din lemn ce sc\u00e2r\u0163\u00e2ie, se \u00eendoaie \u015fi chiar se rup uneori sub greutatea vizitatorilor, cu alei pietonale largi din care, \u00een nenum\u0103rate locuri, s-au desprins pavajele recent \u00eembinate cu mortar. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Foto: Lucian Ignat <\/p>\n\n\n\n

Multe dintre vestigiile sale au r\u0103mas necunoscute oaspe\u0163ilor ei, nefiind panouri pe care s\u0103 le fie prezentat\u0103 povestea, \u00een timp ce locul cel mai important din cetate, Incinta I sau \u201epalatul medieval\u201d al acesteia, a r\u0103mas \u00eenchis publicului, \u00een a\u015fteptarea restaur\u0103rii. <\/p>\n\n\n\n

De\u015fi este monument istoric de Categoria A, spre deosebire de Castelul Corvinilor din Hunedoara, Cetatea Devei nu are un muzeu propriu sau un serviciu la care s\u0103 fie angaja\u0163i oameni cu studii de istorie sau arheologie. A r\u0103mas adminstrat\u0103 de prim\u0103rie prin Servicul Public de \u00centre\u0163inere \u015fi Gospod\u0103rire Municipal\u0103 (SPIGM), care se ocup\u0103 de \u00eentre\u0163inerea spa\u0163iilor verzi din Deva \u015fi, bine\u00een\u0163eles, de cur\u0103\u0163enia din cetate.<\/p>\n\n\n\n

Ce ascunde palatul cet\u0103\u0163ii\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Cele mai importante vestigii se afl\u0103 \u00een \u201epalatul cet\u0103\u0163ii\u201d, vechi din secolul al XIII-lea, dar nu au putut fi puse \u00een valoare, nefiind incluse \u00een proiectul ini\u0163ial de reabilitare derulat de prim\u0103rie.<\/p>\n\n\n\n

Printre monumentele importante de aici se num\u0103r\u0103 \u015fi o temni\u0163\u0103 medieval\u0103, locul unde \u00een 1579, a fost \u00eentemni\u0163at \u015fi a murit episcopul Francisc D\u00e1vid (1520 \u2013 1579), \u00eentemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania.\u00a0 Planurile municipalit\u0103\u0163ii\u00a0 Situa\u0163ia incintei interioare se va schimba, sus\u0163in reprezentan\u0163ii Prim\u0103riei Deva. Municipalitatea a accesat o finan\u0163are de aproape cinci milioane de euro, prin Programul Opera\u0163ional Regional 2014 \u2013 2020 pentru realizarea lucr\u0103rilor de reabilitare a monumentului istoric, care au un termen de realizare de 50 de luni. \u015ei ascensorul Cet\u0103\u0163ii Devei, vechi din 2005, va fi modernizat, sus\u0163in reprezentan\u0163ii Prim\u0103riei Deva. Administra\u0163ia local\u0103 va cheltui circa trei milioane de euro pentru o instala\u0163ie nou\u0103 de transport, cu o capacitate de 30 de persoane.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Foto: Lucian Ignat <\/p>\n\n\n\n

\u201ePrin modernizarea sistemului de transport c\u0103tre Cetatea Deva se estimeaz\u0103 o cre\u015ftere a num\u0103rului anual de vizitatori, de la 180.000 de turi\u015fti la 250.000 de turi\u015fti (circa 28%), iar acest fapt ar contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor \u00een ceea ce prive\u015fte poten\u0163ialul turistic al zonei \u015fi dezvoltarea activit\u0103\u0163ilor \u00een domeniul turismului \u00een municipiu\u201d, se arat\u0103 \u00een documentele publicate de Prim\u0103ria Deva.\u00a0 <\/p>\n\n\n\n

Fortul legendar de pe Valea Mure\u015fului \u015fi priveli\u015ftea sa impresionant\u0103\u00a0 \u00cen a\u015fteptarea investi\u0163iilor care s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 imaginea Cet\u0103\u0163ii Devei, cei care viziteaz\u0103 a\u015fezarea istoric\u0103 pot g\u0103si numeroase motive de satisfac\u0163ie. Intrarea pe Poarta I a monumentului este gratuit\u0103, iar un tur complet al cet\u0103\u0163ii dureaz\u0103 circa o or\u0103. Turi\u015ftii care vor s\u0103 ajung\u0103 \u00een cetate cu ascensorul pl\u0103tesc un bilet de 20 de lei. <\/p>\n\n\n\n

De la \u00een\u0103l\u0163imea fortului medieval, se dezv\u0103luie panorama V\u0103ii Mure\u015fului, str\u0103juit\u0103 de Mun\u0163ii Metaliferi \u015fi a \u00eentregului ora\u015f Deva.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul st\u0103p\u00e2nirii romane, informa reputatul istoric Octavian Floca, pe culmea acestui deal se \u00een\u0103l\u0163a o mic\u0103 fortifica\u0163ie \u2013 castellum, folosit\u0103 ca post de semnalizare \u015fi control pentru drumul pe uscat \u015fi pe ap\u0103 de pe Valea Mure\u015fului \u015fi pentru versan\u0163ii sudici ai Apusenilor (Mun\u0163ii Metaliferi), unde se aflau bogatele z\u0103c\u0103minte de aur \u015fi argint. \u00cen dep\u0103rtare, pe cursul Mure\u015fului, se distinge M\u0103gura Uroiului, locul unei cet\u0103\u0163i legendare \u00eenfr\u0103\u0163ite cu cea a Devei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

De cealalt\u0103 parte, privirile sunt atrase de crestele Masivului Retezat, de Mun\u0163ii Poiana Rusc\u0103 \u015fi de Castelul Corvinilor aflat, peste dealuri, la circa 15 kilometri distan\u0163\u0103. O legend\u0103 spune c\u0103 un tunel secret ar fi legat \u00een trecut cele dou\u0103 cet\u0103\u0163i medievale de la Hunedoara \u015fi Deva, care \u00een secolul al XV-lea au apar\u0163inut familiei Huniazilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Imposibil de cucerit\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Alte m\u0103rturii istorice din secolele trecute ar\u0103tau c\u0103 a\u015fezarea de pe st\u00e2nci era imposibil de cucerit cu mijloacele militare ale epocii medievale. A fost asediat\u0103 de mai multe ori, de-a lungul timpului, inclusiv de rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen vremea r\u0103scoalei din 1784, condus\u0103 de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime \u015fi locul unde au fost decapita\u0163i peste 40 de iobagi captura\u0163i \u00een timpul asediului.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Amorul care a zguduit o cetate\u00a0<\/p>\n\n\n\n

O parte din zidurile Cet\u0103\u0163ii Devei a r\u0103mas neschimbat\u0103 dup\u0103 explozia din 13 august 1849, care le-a transformat \u00een ruine. Evenimentului tragic \u015fi controversat care a dus la distrugerea cet\u0103\u0163ii medievale i-a fost atribuit\u0103 o poveste romantic\u0103. \u201ePovestea spune c\u0103, deoarece so\u0163ia prea frumoas\u0103 a soldatului \u015fef al depozitului de muni\u0163ii l-a \u00een\u015felat pe acesta cu un ofi\u0163er din cetate, so\u0163ul gelos \u015fi \u00een\u015felat, pentru a-\u015fi pedepsi so\u0163ia necredincioas\u0103, provoac\u0103 explozia magaziei, iar cetatea a fost aruncat\u0103 \u00een aer, prinz\u00e2nd \u00een d\u0103r\u00e2m\u0103turile ruinei pe cei doi vinova\u0163i\u201d, scria istoricul Octavian Floca.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cetatea Devei se num\u0103r\u0103 printre cele mai populare a\u015fez\u0103ri medievale ale Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 turi\u015ftii mai au de a\u015fteptat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":68338,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-68336","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/646x404-4.jpg?fit=646%2C404&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-hMc","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=68336"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68336\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68339,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68336\/revisions\/68339"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/68338"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=68336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=68336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=68336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}