{"id":68938,"date":"2020-09-23T08:55:01","date_gmt":"2020-09-23T05:55:01","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=68938"},"modified":"2020-09-23T08:55:05","modified_gmt":"2020-09-23T05:55:05","slug":"cetatea-dacica-ardeu-palatul-antic-din-muntii-orastei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=68938","title":{"rendered":"Cetatea dacic\u0103 Ardeu, palatul antic din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tei"},"content":{"rendered":"\n

Mai pu\u0163in cunoscut\u0103 dec\u00e2t a\u015fez\u0103rile dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei incluse \u00een patrimoniul UNESCO, Cetatea dacic\u0103 Ardeu r\u0103m\u00e2ne un loc misterios care ofer\u0103 o mul\u0163ime de surprize arheologilor \u015fi oaspe\u0163ilor s\u0103i. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Cetatea dacic\u0103 Ardeu se afl\u0103 la aproximativ 20 de kilometri de ora\u015ful Geoagiu, pe Valea Geoagiului, la marginea satului Ardeu din comuna Bal\u015fa.<\/p>\n\n\n\n

Potrivit arheologilor, a fost locuit\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul I \u00ee.Hr. Aici au fost descoperite aici urmele unui palat nobiliar, al unei fier\u0103rii dacice, ale unui atelier de bijuterie unde era prelucrat fierul, bronzul, cornul \u015fi numeroase artefecte dacice, printre care o statuie a zeului Mercur \u015fi obiecte decorative din bronz. Cetatea avea un rol strategic, potrivit istoricilor, pentru c\u0103 se afla \u00een apropierea vechilor exploat\u0103ri aurifere din Mun\u0163ii Apuseni. <\/p>\n\n\n\n

Ruinele fort\u0103re\u0163ei dacice sunt mai pu\u0163in vizibile fa\u0163\u0103 de ale altor monumente din aceea\u015fi perioad\u0103. \u00cen vecin\u0103tatea ei, \u00een anii \u00b470 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 o exploatare de calcar, care a afectat o parte din perimetrul acesteia. <\/p>\n\n\n\n

Arheologii au \u00eencercat, \u00een ultimii ani, s\u0103 salveze din stric\u0103ciunile provocate de exploatarea de piatr\u0103 \u015fi au reu\u015fit s\u0103 recupereze obiecte antice pre\u0163ioase pentru istoria locurilor. Ardeul este deseori comparat cu cetatea de la Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Zid\u0103rie dacic\u0103 la Ardeu. Foto: Aurora Pe\u0163an \/ Facebook.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSitul arheologic cuprinde aceast\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime (altitudine maxim\u0103 450 metri), la care se adaug\u0103 Dealul Judelui, platou aflat la poalele Cet\u0103\u0163uii, precum \u015fi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, p\u00e2n\u0103 pe malul V\u0103ii Ardeului, \u00een locul numit Gura Cheilor. La nord \u015fi pe toat\u0103 latura de vest, dealul este desp\u0103r\u0163it de \u00een\u0103l\u0163imea numit\u0103 Cornet, prin Cheile Ardeului \u2013 un culoar str\u00e2mt, m\u0103rginit de pere\u0163i \u00eenal\u0163i. Descoperirea \u015fi debutul cercet\u0103rilor pe suprafa\u0163a acestui sit se datoreaz\u0103 primului director al muzeului din Deva: T\u00e9gl\u00e1s G\u00e1bor, care la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, a desf\u0103\u015furat o activitate arheologic\u0103 intens\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai vechi urme de locuire apar\u0163in purt\u0103torilor culturii Bodrogkerestur, \u00eens\u0103 ulterior, a fost locuit de comunit\u0103\u0163ile Co\u0163ofeni \u015fi mai apoi \u00een epoca bronzului, \u015fi prima epoc\u0103 a fierului c\u00e2nd noi comunit\u0103\u0163i umane s-au a\u015fezat la poalele dealului \u015fi pe unele dintre terase. \u00cen epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construit\u0103 o cetate. <\/p>\n\n\n\n

Prin cercet\u0103rile arheologice realizate \u00een perioada 2001 \u2013 2015 au fost identificate elemente ale fortifica\u0163iei (zid din piatr\u0103 local\u0103 lipit\u0103 cu lut), urmele mai multor locuin\u0163e, ale unui \u201eturn locuin\u0163\u0103\u201d (palatul nobilului dac) precum ale unui atelier. Debutul fortifica\u0163iei dacice poate fi plasat \u00een prima parte a secolului I \u00ee. Chr. iar sf\u00e2r\u015fitul \u00een timpul r\u0103zboaielor cu romanii, la \u00eenceputul secolului al doilea. Pe terasele aflate pe versantul sudic au fost sondate locuin\u0163e apar\u0163in\u00e2nd unei a\u015fez\u0103ri contemporane cu fortifica\u0163ia. Sporadic apar \u015fi obiecte dat\u00e2nd din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea num\u0103rul pieselor este mai mare, \u00eens\u0103 pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.<\/p>\n\n\n\n

Din Evul Mediu provin o serie de materiale din metal \u015fi ceramic\u0103, ce pot fi datate \u00een secolele X-XI, precum \u015fi altele, \u00een secolele XV-XVI. \u00cen partea sudic\u0103 a platoului superior au fost identificate \u015fi urmele unei fortifica\u0163ii cu zid din piatr\u0103 legat\u0103 cu mortar, ale c\u0103rei dimensiuni nu le putem estima \u00een acest stadiu al cercet\u0103rilor\u201d, informeaz\u0103 Muzeul Civiliza\u0163iei Dacice \u015fi Romane din Deva.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

La doar c\u00e2\u0163iva kilometri de locul fostei cet\u0103\u0163i de la Ardeu, \u00een Geoagiu B\u0103i, se afl\u0103 ruinele Germisarei, un fost complex termal daco-roman, unde au fost descoperite ruinele unor temple, ale unor b\u0103i \u015fi artefacte pre\u0163ioase, 11 ofrande de aur, oferite zeit\u0103\u0163ilor de cei care au venit, \u00een antichitate, la Germisara pentru a se t\u0103m\u0103dui.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai pu\u0163in cunoscut\u0103 dec\u00e2t a\u015fez\u0103rile dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei incluse \u00een patrimoniul UNESCO, Cetatea dacic\u0103 Ardeu r\u0103m\u00e2ne un loc misterios<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":68941,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-68938","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/cetatea-dacica-de-la-ardeu.jpg?fit=420%2C280&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-hVU","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68938","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=68938"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68938\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":68942,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/68938\/revisions\/68942"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/68941"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=68938"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=68938"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=68938"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}