{"id":70147,"date":"2020-10-27T09:05:21","date_gmt":"2020-10-27T07:05:21","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=70147"},"modified":"2020-10-27T09:05:25","modified_gmt":"2020-10-27T07:05:25","slug":"sfantul-dimitrie-basarabov-in-bulgara-%d1%81%d0%b2%d0%b5%d1%82%d0%b8-%d0%b4%d0%b8%d0%bc%d0%b8%d1%82%d1%8a%d1%80-%d0%b1%d0%b0%d1%81%d0%b0%d1%80%d0%b1%d0%be%d0%b2%d1%81%d0%ba%d0%b8-e-de-aproape-250-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=70147","title":{"rendered":"Sf\u00e2ntul Dimitrie Basarabov (\u00een bulgar\u0103 \u0421\u0432\u0435\u0442\u0438 \u0414\u0438\u043c\u0438\u0442\u044a\u0440 \u0411\u0430\u0441\u0430\u0440\u0431\u043e\u0432\u0441\u043a\u0438) e de aproape 250 de ani patronul Bucure\u0219tilor \u0219i se serbeaz\u0103 la 27 octombrie"},"content":{"rendered":"\n

Sf\u00e2ntul Dimitrie Basarabov (\u00een bulgar\u0103\u00a0\u0421\u0432\u0435\u0442\u0438 \u0414\u0438\u043c\u0438\u0442\u044a\u0440 \u0411\u0430\u0441\u0430\u0440\u0431\u043e\u0432\u0441\u043a\u0438<\/em>) e de aproape 250 de ani patronul Bucure\u0219tilor \u0219i se serbeaz\u0103 la 27 octombrie, o zi mai t\u00e2rziu dup\u0103 tizul s\u0103u, Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Dimitrie de la Salonic. Sfintele sale oseminte se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la finele veacului 18, sus pe deal, \u00een biserica Mitropoliei, azi a Patriarhiei.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Figura sa apare \u00eenc\u0103 din 1865 pe stema Capitalei Rom\u00e2niei, unde printr-o confuzie voit\u0103 a fost reprezentat ca un t\u00e2n\u0103r r\u0103zboinic roman, de\u0219i toate legendele hagiografice (hagiografia e ramura teologiei care se ocup\u0103 cu vie\u021bile sfin\u021bilor) spun despre el c\u0103 a fost un p\u0103stor sihastru ce a tr\u0103it prin v\u0103ile st\u00e2ncoase din apropierea cet\u0103\u021bii Rusciuk (Ruse) din Bulgaria. Cine a fost Sf\u00e2ntul Dimitrie Basarabov \u0219i cum a ajuns el \u2013 ca moa\u0219te<\/a> \u2013 la Bucure\u0219ti, o s\u0103 \u00eencerc s\u0103-\u021bi povestesc.<\/p>\n\n\n\n

Moa\u0219tele ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 \u00een Rusia<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen 1769 a \u00eenceput cel mai lung \u0219i mai s\u00e2ngeros r\u0103zboi dintre Imperiul Rus \u0219i Imperiul Otoman. Scopul Rusiei \u0219i al \u021barinei Ecaterina cea Mare era alungarea turcilor din Europa \u0219i cucerirea Constantinopolului. Ru\u0219ii n-au reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 chiar at\u00e2t de departe, chiar dac\u0103 au avansat spre sud mai mult ca niciodat\u0103. Majoritatea b\u0103t\u0103liilor s-au petrecut pe teritoriile \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne, \u00een Dobrogea, \u0219i Bulgaria, la acea vreme teritorii otomane. Timp de \u0219ase ani de zile, trupele muscalilor au \u021binut sub ocupa\u021bie ora\u0219ele muntene\u0219ti \u0219i moldovene\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimul an de r\u0103zboi, \u00een 1774, ru\u0219ii condu\u0219i de generalul Piotr Rumian\u021bev au intrat ad\u00e2nc \u00een Bulgaria (Rumelia) \u0219i au pricinuit turcilor \u00eenfr\u00e2ngeri dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngeri. Ultimele lupte, \u00een care au c\u0103zut mii de turci, s-au dat la sudul Dun\u0103rii, la Silistra \u0219i l\u00e2ng\u0103 Rusciuk. Zdrobi\u021bi \u0219i afla\u021bi \u00eentr-o situa\u021bie f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103, turcii au fost nevoi\u021bi s\u0103 semneze tratatul de la Kuciuk-Kainargi, azi o comun\u0103 din Bulgaria.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

RUSCIUKUL (DREAPTA) \u0218I GIURGIUL (ST\u00c2NGA) V\u0102ZUTE DE PE DUN\u0102RE LA \u00ceNCEPUTUL SECOLULUI 19. LITOGRAFIE DE SCHWABE \u0218I BEGENAU<\/p>\n\n\n\n

Pe acest fundal, unul dintre generalii ru\u0219i, Ivan Petrovici Saltykov<\/a>, \u00eenving\u0103tor al turcilor \u00een b\u0103t\u0103liile din jurul Rusciukului (azi Ruse), a luat ca prad\u0103 de r\u0103zboi, dintr-o bisericu\u021b\u0103 cioplit\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103 aflat\u0103 \u00een satul Basarabovo, moa\u0219tele unui sf\u00e2nt local. E interesant de observat c\u0103 \u00eentr-unul dintre punctele cele mai importante ale tratatului de la Kuciuc-Kainargi ru\u0219ii se obligau s\u0103 apere \u0219i s\u0103 protejeze cre\u0219tinii ortodoc\u0219i din Imperiul Otoman. \u00cen mod ironic, iat\u0103 c\u0103 una dintre primele ac\u021biuni ale unui \u00eenalt militar rus, dup\u0103 \u00eencetarea ostilit\u0103\u021bilor, a fost s\u0103 jefuiasc\u0103 moa\u0219tele la care se \u00eenchinau ortodoc\u0219ii locali \u0219i s\u0103 le duc\u0103 \u00een Rusia!<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 ajuns \u00een Bucure\u0219ti, de unde se preg\u0103tea s\u0103 plece mai departe, generalul Ivan Petrovici Saltykov a fost convins de t\u0103lmaciul s\u0103u s\u0103 doneze Mitropoliei din Bucure\u0219ti moa\u0219tele furate din Bulgaria, care oricum nu avea un sf\u00e2nt protector, ca o compensa\u021bie pentru suferin\u021bele pricinuite bucure\u0219tenilor de sta\u021bionarea muscalilor pe teritoriul ora\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

PORTRET AL GENERALULUI IVAN PETROVICI SALTYKOV, \u00ceNVING\u0102TOR AL TURCILOR \u00ceN B\u0102T\u0102LIILE DIN JURUL RUSCIUKULUI. AUTOR NECUNOSCUT<\/p>\n\n\n\n

Istoricii bulgari sus\u021bin c\u0103 interpretul lui Saltykov ar fi fost un bulgar din Bucure\u0219ti, pe nume Dimit\u0103r Poklonnik. Pe de alt\u0103 parte, tradi\u021bia rom\u00e2nilor<\/a> spune c\u0103 generalul rus a fost convins s\u0103 doneze moa\u0219tele de c\u0103tre Hagi Dimitrie, negustor machedon \u201ede-al nostru\u201d. N-am g\u0103sit surse sigure, c\u0103ci tot ce \u021bine de pove\u0219tile sfintelor moa\u0219te e \u00eenv\u0103luit \u00eentr-un fum gros \u00een care-i foarte greu de deslu\u0219it ce e adev\u0103r sau legend\u0103, chiar \u0219i c\u00e2nd e vorba despre \u00eent\u00e2mpl\u0103ri istorice reale.<\/p>\n\n\n\n

Din iunie 1774, moa\u0219tele au r\u0103mas \u00een catedrala Sfin\u021bii Constantin \u0219i Elena din dealul Mitropoliei. \u00cen scurt timp, mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787) a comandat o racl\u0103 din argint frumos decorat\u0103 \u0219i astfel Sf\u00e2ntul Cuvios Dimitrie Basarabov (cel Nou) a devenit patronul Bucure\u0219tilor, iar osemintele sale cele mai valoroase relicve sfinte din Muntenia.PUBLICITATE<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul veacului 19, racla cu moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Dimitrie cel Nou a fost scoas\u0103 \u00een procesiuni contra molimelor de cium\u0103 sau holer\u0103, numeroase \u00een Bucure\u0219ti, sau pentru a alunga seceta care p\u00e2rjolea recoltele \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

ST\u00c2NGA: M\u0102N\u0102STIREA RUPESTR\u0102 SF. DIMITRIE BASARABOV. E SINGURUL A\u0218EZ\u0102M\u00c2NT MONAHAL \u00ceNC\u0102 \u00ceN FUNC\u021aIUNE. DIN DATELE P\u0102STRATE, AICI AU FOST P\u0102STRATE MOA\u0218TELE CUVIOSULUI P\u00c2N\u0102 \u00ceN 1774. DREAPTA: TREPTE S\u0102PATE \u00ceN ST\u00c2NC\u0102, UNICUL ACCES C\u0102TRE CHILIILE AFLATE LA UN ETAJ SUPERIOR<\/p>\n\n\n\n

Cine a fost, totu\u0219i, acest sf\u00e2nt?<\/h2>\n\n\n\n

Cele mai vechi informa\u021bii le avem de la un mare c\u0103rturar \u0219i c\u0103lug\u0103r bulgar din secolul 18,\u00a0Sf\u00e2ntul Paisie de la Hilandar<\/a>\u00a0(1722-1773), considerat de vecinii no\u0219tri de la sud p\u0103rintele Rena\u0219terii Na\u021bionale Bulgare. El a scris o lucrare de propor\u021bii,\u00a0Istoria slavo-bulgar\u0103<\/em>, a doua cea mai veche lucrare de istorie modern\u0103 a Bulgariei. \u00cen aceast\u0103 lucrare, Sf\u00e2ntul Paisie aminte\u0219te c\u0103 Sf\u00e2ntul Dimitrie Basarabov a fost un p\u0103stor de oi care \u0219i-a petrecut \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u00een simplitate \u0219i singur\u0103tate, \u00een jurul pe\u0219terilor \u0219i schiturilor s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103 de pe valea r\u00e2ului Rusenski Lom, nu departe de cetatea Rusciuk (Ruse). Nu se specific\u0103 dac\u0103 ar fi fost c\u0103lug\u0103r sau doar un simplu sihastru.<\/p>\n\n\n\n

De ce merg rom\u00e2nii la pelerinaje<\/a><\/h3>\n\n\n\n

MIHAI POPESCU, FOTOGRAFII DE MIRCEA TOPOLEANU10.21.14<\/a><\/p>\n\n\n\n

Ar fi murit ne\u0219tiut de nimeni pe la anul 1685, iar morm\u00e2ntul s\u0103u a r\u0103mas uitat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, nu se \u0219tie c\u00e2nd, osemintele sale au fost redescoperite prin minune \u0219i duse \u00een biserica din satul Basarabovo. Redescoperirea miraculoas\u0103 a osemintelor a fost subiectul mai multor pove\u0219ti, toate imaginate de clerici \u00een cursul veacului 19.<\/p>\n\n\n\n

Cert e c\u0103 pomenirea acestuia \u00een lucrarea de istorie a Sf\u00e2ntului Paisie de la Hilandar a ajutat la r\u0103sp\u00e2ndirea legendelor despre minunile \u0219i vindec\u0103rile f\u0103cute de moa\u0219tele de la Basarabovo. Putem presupune, a\u0219adar, c\u0103 la momentul c\u00e2nd generalul rus a jefuit sfintele relicve, faima sfintelor relicve era destul de mare.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

HARTA CU LOCALIZAREA GEOGRAFIC\u0102 A LOCALIT\u0102\u021aILOR DISCUTATE \u00ceN ARTICOL<\/p>\n\n\n\n

O hagiografie cu numeroase detalii a fost scris\u0103 \u00een 1858 de c\u0103tre episcopul Ohridului, Nataniel Stoyanov<\/a>, om foarte umblat prin Rusia \u0219i Principatele Rom\u00e2ne. Titlul e Scurt\u0103 poveste a Cuviosului nostru P\u0103rinte Dimitrie Besarabov, ale c\u0103rui moa\u0219te sunt venerate \u00een UgroVlahia, la Mitropolia din Bucure\u0219ti.<\/em> \u00cen urm\u0103torii ani au mai fost scrise \u0219i alte hagiografii mai mult sau mai pu\u021bin inspirate de Scurta poveste<\/em> imaginat\u0103 de episcopul Nataniel.<\/p>\n\n\n\n

Interesant\u0103 e una dintre legendele t\u00e2rzii \u00een care se poveste\u0219te c\u0103 un voievod nenumit al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti ar fi cerut s\u0103-i fie aduse moa\u0219tele cuviosului, dar carul cu boi care mergea spre Dun\u0103re s-a \u00een\u021bepenit, iar boii au refuzat s\u0103 mai mearg\u0103. Povestea spune c\u0103 martorii au v\u0103zut \u00eent\u00e2mplarea ca o minune a Cuviosului care s-ar fi opus astfel \u201eemigr\u0103rii\u201d \u00een Muntenia. Se pare \u00eens\u0103 c\u0103 Sf\u00e2ntul nu s-a opus deloc c\u00e2nd a fost vorba s\u0103 plece spre Rusia sau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een 1774.<\/p>\n\n\n\n

Am mai descoperit c\u0103 siturile rom\u00e2ne\u0219ti<\/a> \u00eel \u201e\u00eemb\u0103tr\u00e2nesc\u201d excesiv, f\u0103r\u0103 s\u0103 citeze vreo surs\u0103 (care oricum nu exist\u0103!) pe Sf\u00e2ntul Dimitrie cel Nou. Ca \u0219i cum prestigiul s\u0103u ar fi cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t ar fi tr\u0103it mai demult, texte din spa\u021biul rom\u00e2nesc ortodox sugereaz\u0103 c\u0103 acesta ar fi tr\u0103it \u00een secolul 15 sau chiar 13. Ba chiar \u201el-au f\u0103cut\u201d \u0219i rom\u00e2n balcanic, s\u0103 nu existe \u00eendoieli: patronul Bucure\u0219tilor e de-al nostru, nu un bulgar.Chestii<\/a><\/p>\n\n\n\n

Pentru a cunoa\u0219te \u0219i \u00een\u021belege mai bine fenomenul comunit\u0103\u021bilor de siha\u0219trii medievali din v\u0103ile r\u00e2ului Rusenski Lom \u0219i afluen\u021bilor s\u0103i, ar trebui s\u0103 adaug c\u00e2teva informa\u021bii istorice. Adev\u0103rul e c\u0103 \u00eenc\u0103 din veacul 13, ba chiar mai demult, \u00een v\u0103ile calcaroase \u0219i pline cu pe\u0219teri de la sudul Dun\u0103rii au ap\u0103rut mici comunit\u0103\u021bi de pustnici (isiha\u0219ti). Apropierea de dou\u0103 ora\u0219e importante ale \u021aaratului Bulgar, Veliko T\u00e2rnovo \u0219i Cerven, a f\u0103cut ca aceste comunit\u0103\u021bi de siha\u0219tri s\u0103 fie cunoscute \u0219i s\u0103 beneficieze de interesul crescut din partea \u021barilor bulgari. \u00cen st\u00e2ncile care m\u0103rginesc valea Rusenski Lom au fost identificate urmele a peste 40 de biserici, dintre care \u0219ase p\u0103streaz\u0103 urme de fresce de cea mai bun\u0103 calitate \u0219i resturile a peste trei sute de chilii scobite \u00een st\u00e2nci.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

RECONSTITUIREA ORA\u0218ULUI MEDIEVAL CERVEN AFLAT \u00ceN IMEDIATA APROPIERE A ANSAMBLURILOR DE SCHITURI RUPESTRE DE LA IVANOVO. DESEN DE VLADIMIR DIMITROV<\/p>\n\n\n\n

Numele de Basarabovo dat satului unde s-au p\u0103strat moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Dimitrie nu e chiar \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, deoarece face trimitere la numele lui Basarab I, \u00eentemeietorul dinastiei Basarabilor \u0219i primul domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Fiica lui, Teodora Basarab, a fost prima so\u021bie a \u021barului Bulgariei, Ivan Alexandru. Rela\u021biile \u00eentre Basarab I \u0219i \u021bari erau foarte bune, \u00eenc\u0103 din 1330 c\u00e2nd bulgarii \u0219i rom\u00e2nii s-au aliat \u00eempotriva Serbiei.<\/p>\n\n\n\n

Istoricii cred c\u0103 satul Basarabovo a fost una dintre feudele primite de domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti pe teritoriul Bulgariei \u0219i de aceea \u00eei poart\u0103 numele. Dup\u0103 cucerirea otoman\u0103 a Bulgariei, num\u0103rul m\u0103n\u0103stirilor \u0219i schimnicilor din aceast\u0103 zon\u0103 s-a redus considerabil, dar n-au disp\u0103rut \u00eentru totul. \u00cen zilele noastre, ansamblul bisericilor rupestre de la Ivanovo sunt, din anul 1979, parte din Patrimoniul Cultural Mondial-UNESCO.<\/p>\n\n\n\n

Bucure\u0219tiul cu suli\u021ba \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 \u0219i crucea \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 (sau invers)<\/h2>\n\n\n\n

Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 ce a fost declarat Capital\u0103 \u00een 1862, figura Sf\u00e2ntului Cuvios Dimitrie Basarabov a devenit stema Bucure\u0219tiului. Doar c\u0103 mai marilor ora\u0219ului nu prea le-a pl\u0103cut c\u0103 simbolul ora\u0219ului e un cioban s\u0103rman, a\u0219a c\u0103 au \u00eencercat s\u0103 altoiasc\u0103 imaginea Sf\u00e2ntului Cuvios Dimitrie cel Nou peste cea a Sf\u00e2ntului Dimitrie de la Salonic, izvor\u00e2torul de mir, sf\u00e2nt militar din veacul al treilea.<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a c\u0103 bucure\u0219tenii au avut pe stem\u0103 imaginea unui un c\u0103l\u0103re\u021b r\u0103zboinic, iar ast\u0103zi a unui t\u00e2n\u0103r care \u021bine o suli\u021b\u0103 \u0219i o cruce \u00een m\u00e2ini \u0219i e \u00eembr\u0103cat \u00een armur\u0103 roman\u0103. \u00cen niciun caz un b\u0103tr\u00e2n cu barb\u0103, \u00eembr\u0103cat \u00een haine cenu\u0219ii c\u0103lug\u0103re\u0219ti, a\u0219a cum e reprezentat \u00een icoane.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

STEMA VECHE A ORA\u0218ULUI BUCURE\u0218TI, PRIN CARE SF\u00c2NTUL DIMITRIE ERA IMAGINAT PRECUM UN C\u0102L\u0102RE\u021a R\u0102ZBOINIC<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

EVOLU\u021aIA STEMEI NOI A ORA\u0218ULUI BUCURE\u0218TI, PRIN CARE SF\u00c2NTUL DIMITRIE ERA TRANSFORMAT \u00ceNTR-UN ADOLESCENT CU SULI\u021a\u0102 \u0218I CRUCE \u00ceN M\u00c2INI<\/p>\n\n\n\n

O ultim\u0103 \u00eent\u00e2mplare<\/a> deosebit\u0103 legat\u0103 de Sf\u00e2ntul Cuvios Dimitrie Basarabov s-a petrecut \u00een primul r\u0103zboi mondial, \u00een timpul ocupa\u021biei germane a Bucure\u0219tilor. \u00cen 197, un grup de osta\u0219i na\u021bionali\u0219ti bulgari<\/a> a p\u0103truns noaptea \u00een Mitropolie \u0219i a furat racla cu moa\u0219te. Vestea s-a r\u0103sp\u00e2ndit<\/a> cu repeziciune, iar la orele dimine\u021bii dealul Mitropoliei era deja plin de bucure\u0219teni furio\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen scurt timp a fost informat \u0219i mare\u0219alul August von Mackensen, care a ordonat furios s\u0103 fie g\u0103site imediat moa\u0219tele furate. Acestea au fost g\u0103site \u00eentr-o c\u0103ru\u021b\u0103 l\u00e2ng\u0103 satul Daia, \u00een drumul c\u0103tre Giurgiu. Printre credincio\u0219i s-a r\u0103sp\u00e2ndit imediat povestea c\u0103 ma\u0219ina bulgarilor ar fi avut o pan\u0103 de motor miraculoas\u0103 \u0219i c\u0103 a refuzat s\u0103 se mai mi\u0219te, motiv pentru care bulgarii au fost nevoi\u021bi s\u0103 caute o c\u0103ru\u021b\u0103, cu care \u00eens\u0103 n-au reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 \u00eenainte de a fi prin\u0219i de nem\u021bii trimi\u0219i de Mackensen.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:vice.com<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sf\u00e2ntul Dimitrie Basarabov (\u00een bulgar\u0103\u00a0\u0421\u0432\u0435\u0442\u0438 \u0414\u0438\u043c\u0438\u0442\u044a\u0440 \u0411\u0430\u0441\u0430\u0440\u0431\u043e\u0432\u0441\u043a\u0438) e de aproape 250 de ani patronul Bucure\u0219tilor \u0219i se serbeaz\u0103 la 27<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":70156,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-70147","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/sf-dimitrie-basarabov-5.jpg?fit=1600%2C1200&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-ifp","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/70147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=70147"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/70147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":70157,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/70147\/revisions\/70157"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/70156"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=70147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=70147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=70147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}