{"id":72003,"date":"2020-12-21T09:07:53","date_gmt":"2020-12-21T07:07:53","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=72003"},"modified":"2020-12-21T09:24:42","modified_gmt":"2020-12-21T07:24:42","slug":"traditii-si-obiceiuri-in-cea-mai-scurta-zi-din-an-solstitiul-de-iarna-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=72003","title":{"rendered":"Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri \u00een cea mai scurt\u0103 zi din an-Solsti\u021biul de iarn\u0103 2020"},"content":{"rendered":"\n

Solsti\u0163iul de iarn\u0103 2020, ce marcheaz\u0103 \u00eenceputul iernii astronomice, are loc la 21 decembrie. Acest eveniment este dublat \u00een 2020 de un fenomen astronomic spectaculos: \u201eMarea Conjunc\u021bie\u201d, o \u00eent\u00e2lnire destul de rar\u0103 a planetelor Jupiter \u0219i Saturn, potrivit Observatorului Astronomic \u201eAmiral Vasile Urseanu\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Google marcheaz\u0103 acest dublu eveniment astronomic printr-un \u201edoodle\u201d special, o anima\u021bie grafic\u0103<\/a>: \u201eS\u0103rb\u0103torim iarna 2020 \u0219i Marea Conjunc\u021bie!\u201d este explica\u021bia graficii speciale a motorului de c\u0103utare.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 iarna calendaristic\u0103 sose\u0219te la 1 decembrie, \u00eenceputul iernii astronomice este marcat de momentul solsti\u021biului de iarn\u0103. El este legat de mi\u0219carea anual\u0103 aparent\u0103 a Soarelui pe sfera cereasc\u0103, ce reprezint\u0103 consecin\u021ba mi\u0219carii reale a P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui.<\/p>\n\n\n\n

21 decembrie este cea mai scurt\u0103 zi a anului 2020, iar de acum, timp de trei luni, p\u00e2n\u0103 la echinoc\u021biul de prim\u0103var\u0103, durata de lumin\u0103 \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 treptat p\u00e2n\u0103 ce va deveni egal\u0103 cu noaptea.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Solsti\u0163iul de iarn\u0103 este unul dintre cele patru mari momente astronomice ale anului, al\u0103turi de echinoc\u0163iul de prim\u0103var\u0103 \u015fi cel de toamn\u0103 \u015fi solsti\u0163iul de var\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMarea Conjunc\u021bie\u201d ar putea fi o explica\u021bie pentru \u201eSteaua Magilor\u201d<\/h2>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 pute\u021bi obseva cerul doar o noapte \u00een 2020, alege\u021bi noaptea<\/a> de 21 decembrie! Acesta este sfatul pe care \u00eel dau speciali\u0219tii de la Observatorul Astronomic Bucure\u0219ti. Asta pentru c\u0103 aceast\u0103 cea mai lung\u0103 noapte a anului coincide \u0219i cu un fenomen astronomic care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 destul de rar, cunoscut sub numele de \u201emarea conjunc\u021bie\u201d: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter \u0219i Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealalt\u0103, at\u00e2t de aproape, \u00eenc\u00e2t vor p\u0103rea un astru dublu. S-a spus c\u0103 aceasta ar fi, de fapt, explica\u021bia pentru \u201eSteaua Magilor\u201d<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 planete nu au mai fost at\u00e2t de aproape \u0219i de luminoase, a\u0219a cum vor fi la 21 decembrie, de 800 de ani. La solsti\u021biul de iarn\u0103 din 21 decembrie, Jupiter \u0219i Saturn vor p\u0103rea, v\u0103zute de pe P\u0103m\u00e2nt, ca o singur\u0103 stea str\u0103lucitoare, pentru c\u0103 orbitele de 12 \u0219i respectiv 29 de ani ale celor dou\u0103 planete se aliniaz\u0103. <\/p>\n\n\n\n

La ce or\u0103 se vede Marea Conjunc\u021bie<\/h2>\n\n\n\n

Cele dou\u0103 planete se v\u0103d deja \u00een aceea\u0219i zon\u0103 de cer \u00eenc\u0103 din luna iulie. Se vor afla \u00een aceea\u0219i constela\u021bie \u0219i, pentru c\u0103 se mi\u0219c\u0103 \u00een Sistemul solar, se vor mi\u0219ca printre stele, apropiindu-se una de alta.<\/p>\n\n\n\n

Apropierea minim\u0103 \u0219i rar\u0103 (se va mai \u00eent\u00e2mpla abia \u00een 2080), se va petrece \u00een ultimele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind \u00een seara de 21 decembrie. Atunci, \u00een jurul orei 18:00, se vor vedea \u00eenspre sud-vest,<\/strong> nu foarte sus pe cer. Cele dou\u0103 planete aproape c\u0103 nu se vor putea distinge una fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103, iar prin telescop se vor putea vedea \u00een acela\u0219i c\u00e2mp \u0219i inelele lui Saturn, \u0219i benzile de nori ale lui Jupiter, \u00eempreun\u0103 cu sistemele de sateli\u021bi ai planetelor, arat\u0103 Observatorul Astronomic. <\/p>\n\n\n\n

Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la solsti\u021biul de iarn\u0103<\/h2>\n\n\n\n

Momentul solsti\u021biului de iarn\u0103 2020 \u00een Rom\u00e2nia va fi, luni, 21 decembrie, la dou\u0103 minute dup\u0103 pr\u00e2nz, adic\u0103 la ora 12:02.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Solsti\u0163iu \u00eenseamn\u0103 \u201esoare nemi\u015fcat\u201d \u015fi marcheaz\u0103 prima zi a iernii astronomice \u00een emisfera nordic\u0103, cea mai scurt\u0103 zi \u015fi cea mai lung\u0103 noapte a anului \u00een emisfera nordic\u0103. Acest eveniment astronomic este legat de mi\u015fcarea anual\u0103 aparent\u0103 a Soarelui pe sfera cereasc\u0103, ce reprezint\u0103 consecin\u0163a mi\u015fc\u0103rii reale a P\u0103m\u00e2ntului \u00een jurul Soarelui. \u00cen emisfera sudic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marc\u00e2nd \u00eenceputul verii astronomice.<\/p>\n\n\n\n

La data solsti\u021biului de iarn\u0103, Soarele r\u0103sare cu 23\u00b0 27′ la sud de punctul cardinal est \u0219i apune tot cu acela\u0219i unghi spre sud fa\u021b\u0103 de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el \u201eurc\u0103\u201d – \u021bin\u00e2nd cont de latitudinea medie a \u021b\u0103rii noastre, de 45\u00b0 – la numai 21\u00b0 fa\u021b\u0103 de orizont. \u00cen consecin\u021b\u0103, la aceast\u0103 dat\u0103, durata zilei are valoarea minim\u0103 din an, de 8 ore \u0219i 50 minute<\/strong>, iar durata nop\u021bii are valoarea maxim\u0103, de 15 ore \u0219i 10 minute<\/strong> (pentru Bucure\u0219ti).<\/p>\n\n\n\n

Evident, \u00een emisfera sudic\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marc\u00e2nd \u00eenceputul verii astronomice. \u00cen ziua \u00een care are loc solsti\u0163iul de iarn\u0103 \u00een emisfera nordic\u0103, \u00een emisfera sudic\u0103 se afl\u0103 \u00een desf\u0103\u015furare solsti\u0163iul de var\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Solsti\u0163iul de iarn\u0103 se produce c\u00e2nd \u00een\u0103l\u0163imea Soarelui deasupra orizontului \u015fi intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud, Soarele nu r\u0103sare \u015fi se afl\u0103 la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului \u00een care lumina zilei are cea mai scurt\u0103 durat\u0103 \u00een emisfera nordic\u0103 \u015fi cea mai lung\u0103 durat\u0103 \u00een cea sudic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Axa polilor P\u0103m\u00e2ntului este \u00eenclinat\u0103 cu 66\u00b0 33′ fa\u021b\u0103 de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge \u00een decurs de un an cercul sferei cere\u0219ti numit \u201eecliptic\u0103\u201d, a c\u0103rui \u00eenclinare fa\u021b\u0103 de ecuatorul ceresc este de 23\u00b0 27′. La momentul solsti\u021biului de iarn\u0103, Soarele se afl\u0103 deci \u00een emisfera austral\u0103 a sferei cere\u0219ti, la distan\u021ba unghiular\u0103 maxim\u0103 de 23\u00b0 27′ sud fa\u021b\u0103 de Ecuator, el efectu\u00e2nd mi\u0219carea diurn\u0103 \u00een lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit \u201etropicul Capricornului\u201d. Aceasta explic\u0103, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor \u0219i a nop\u021bilor, precum \u0219i succesiunea anotimpurilor, arat\u0103 Observatorul Astronomic \u201eAmiral Vasile Urseanu\u201d<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\"solstitiu
Solsti\u021biul de iarn\u0103, explicat grafic Foto: www.astro-urseanu.ro<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Momentul solsti\u021biului de iarn\u0103, respectiv al \u00eenceputului iernii astronomice, are loc \u00een jurul datei de 21 decembrie, dar nu este un moment fix, care s\u0103 se \u00eent\u00e2mple la aceea\u0219i or\u0103. \u00cen 2019,<\/a> de exemplu, solsti\u021biul de iarn\u0103 a avut loc \u00een 22 decembrie, la ora 06:19.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen orice caz, \u00eencep\u00e2nd de la data solsti\u021biului de iarn\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la 21 iunie, c\u00e2nd va fi solsti\u021biul de var\u0103<\/a>, durata zilelor va cre\u0219te continuu, iar cea a nop\u021bilor va sc\u0103dea \u00een mod corespunz\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

Credin\u021be populare legate de solsti\u021biu<\/h2>\n\n\n\n

Cea mai veche referin\u0163\u0103 scris\u0103 despre o s\u0103rb\u0103toare ce marca re\u00eentoarcerea Soarelui (solsti\u0163iu) a fost g\u0103sit\u0103 \u00een antichitate, \u00een Mesopotamia. S\u0103rb\u0103toarea, care \u0163inea 12 zile, avea drept scop s\u0103-l ajute pe zeul Marduk s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 mon\u015ftrii haosului pentru \u00eenc\u0103 un an, scrie Agerpres<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, solsti\u021biul este perceput ca o lupt\u0103 \u00eentre bine \u0219i r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Pentru p\u0103g\u00e2ni, aceasta era noaptea \u00een care Marea Zei\u0163\u0103 d\u0103dea na\u015ftere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor.<\/p>\n\n\n\n

Romanii \u00eei s\u0103rb\u0103toreau \u00een aceast\u0103 zi pe Saturn, zeul recoltelor, \u015fi pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului \u201eZile \u015fi mituri – calendarul \u0163\u0103ranului rom\u00e2n\u201d, de Ion Ghinoiu. <\/p>\n\n\n\n

Obiceiurile rom\u00e2ne\u015fti din preajma solsti\u0163iului de iarn\u0103 p\u0103streaz\u0103 amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, t\u0103iat \u015fi incinerat simbolic \u00een noaptea de Cr\u0103ciun, cu taurul, reprezentat de o masc\u0103, Capra, Brezaia, \u0162urca sau Bori\u0163a, care, dup\u0103 ce \u00eenso\u0163e\u015fte unele cete de colind\u0103tori, este omor\u00e2t simbolic \u015fi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitic\u0103 a spiritului gr\u00e2ului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie).<\/p>\n\n\n\n

Solsti\u0163iului \u00eei sunt dedicate sute de structuri megalitice \u00een toat\u0103 Europa, \u00een cele dou\u0103 Americi, Asia \u015fi Orientul Mijlociu. Chiar \u015fi popoarele care respectau calendarul lunar marcau \u00eentr-un fel sau altul cele dou\u0103 solsti\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Europa, astfel de construc\u0163ii din piatr\u0103 pentru m\u0103surarea pozi\u0163iei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, \u00een Anglia, \u015fi la Newgrange, \u00een Irlanda. Potrivit cercet\u0103torilor, pietrele de la Stonehenge dateaz\u0103 cu aproxima\u0163ie din 2050 \u00ee.Hr. \u015fi se presupune c\u0103 au fost pozi\u0163ionate astfel \u00eenc\u00e2t lumina Soarelui la apus, la data solsti\u0163iului de iarn\u0103, s\u0103 cad\u0103 \u00eentr-un anumit fel.<\/p>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 de solsti\u021biu nu este bine s\u0103 fii singur, ci trebuie s\u0103 petreci \u00een compania cuiva cea mai lung\u0103 noapte a anului. \u00cen unele p\u0103r\u021bi exist\u0103 obiceiul de a urca un deal \u0219i de a aprinde buturugi. De asemenea, se obi\u0219nuie\u0219te s\u0103 se dea de poman\u0103 oamenilor nevoia\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:digi24<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Solsti\u0163iul de iarn\u0103 2020, ce marcheaz\u0103 \u00eenceputul iernii astronomice, are loc la 21 decembrie. Acest eveniment este dublat \u00een 2020<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":72004,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-72003","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/In-ce-zi-pica-solstitiul-de-iarna-in-care-vom-avea-cea-mai-lunga-noapte-din-an-840x500-1.jpg?fit=840%2C500&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-iJl","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/72003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=72003"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/72003\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72007,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/72003\/revisions\/72007"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/72004"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=72003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=72003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=72003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}