{"id":75732,"date":"2021-05-07T09:51:46","date_gmt":"2021-05-07T06:51:46","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=75732"},"modified":"2021-05-07T09:54:38","modified_gmt":"2021-05-07T06:54:38","slug":"manastiri-din-romania-unde-poti-gasi-izvoare-tamaduitoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=75732","title":{"rendered":"M\u0103n\u0103stiri din Rom\u00e2nia unde po\u021bi g\u0103si izvoare t\u0103m\u0103duitoare"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stiri din Rom\u00e2nia unde po\u021bi g\u0103si izvoare t\u0103m\u0103duitoare<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Povestea Izvorului T\u0103m\u0103duirii de la Biserica Greac\u0103 ,,Buna Vestire\u02ee din Br\u0103ila<\/h3>\n\n\n\n
\"izvorul<\/figure>\n\n\n\n

<\/a><\/a><\/a><\/a><\/a><\/p>\n\n\n\n

Biserica Greac\u0103 din Centrul Vechi al Br\u0103ilei \u2013 Biserica ,,Buna Vestire\u02ee<\/a> a fost construit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, \u00eentre 1863 \u0219i 1872, \u0219i reprezint\u0103 cel mai frumos monument istoric din Br\u0103ila \u0219i unul dintre cele mai interesante monumente arhitectonice din Rom\u00e2nia, care \u00eembin\u0103  goticul renascentist cu stilul bizantin.<\/p>\n\n\n\n

Pictura Bisericii ,,Buna Vestire\u02ee \u2013 opera pictorului Gheorghe T\u0103t\u0103r\u0103scu<\/h3>\n\n\n\n

Biserica a fost ,,d\u0103ruit\u0103\u02ee cu candelabre uria\u0219e care au fost realizate din cristal de Boemia. De asemenea \u00een biseric\u0103 se poate admira catapeteasma care este confec\u021bionat\u0103 \u00een foi\u021b\u0103 de aur. Aceasta reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 de art\u0103, a fost lucrat\u0103 de me\u0219teri adu\u0219i tocmai din Constantinopol. Construc\u021bia este at\u00e2t de reu\u0219it\u0103 \u0219i datorit\u0103 talentului des\u0103v\u00e2r\u0219it al arhitectului Oscar Schwab care a lucrat \u00eempreun\u0103 cu Adolph Schuman.<\/p>\n\n\n\n

Ce spune povestea despre Izvorul T\u0103m\u0103duirii de la aceast\u0103 biseric\u0103?<\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Chiar de sub unul dintre cele trei altare ale bisericii grece\u0219ti, la ad\u00e2ncimea de 12 m, s-a descoperit un izvor cu ap\u0103 limpede \u00een anul 1863. Legenda spune c\u0103 acest izvor a ie\u0219it la iveal\u0103 chiar \u00een timpul c\u00e2nd se s\u0103pa funda\u021bia acestui edificiu. De atunci se crede despre apa izvorului c\u0103 se transform\u0103 \u00een aghiazm\u0103 doar \u00een ziua de vineri, imediat dup\u0103 S\u0103rb\u0103toarea de Pa\u0219ti, \u00eentr-o singur\u0103 zi pe an.<\/p>\n\n\n\n

Credincio\u0219i din toat\u0103 \u021bara vin la aceast\u0103 biseric\u0103 \u00een fiecare an, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Luminat\u0103, pentru a se ruga \u0219i a lua ap\u0103 de la Izvorul T\u0103m\u0103duirii. Ei cred c\u0103 apa are putere vindec\u0103toare pentru bolile sufletului \u0219i ale trupului chiar atunci \u00een prima zi de vineri dup\u0103 Pa\u0219ti (exact cum spune legenda) \u0219i vin \u00een num\u0103r mare cu speran\u021ba c\u0103 se vor vindeca, c\u0103 rug\u0103ciunile vor fi primite \u0219i dorin\u021bele lor se vor \u00eendeplini. Mul\u021bi enoria\u0219i spun c\u0103 s-au vindecat de boli despre care credeau c\u0103 nu vor mai sc\u0103pa dup\u0103 ce au b\u0103ut aghiazm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

,,Buna Vestire\u02ee este singura biseric\u0103 din Rom\u00e2nia care are trei hramuri \u0219i trei altare<\/h3>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Alt altar se afl\u0103 \u00een partea de sud a bisericii \u0219i a fost dedicat Sf\u00e2ntului Nicolae.<\/p>\n\n\n\n

Ultimul altar este pozi\u021bionat \u00een partea de nord \u0219i a fost construit \u00een cinstea Sf\u00e2ntului Gherasim din Kefalonia. Chiar sub acest altar se spune c\u0103 a existat izvorul cu apa f\u0103c\u0103toare de minuni.<\/p>\n\n\n\n

Clopotni\u021ba bisericii este impresionant\u0103, a fost opera me\u0219terului Constantinos Nicolaou \u0219i dateaz\u0103 din 13 august 1872. Prima clopotni\u021b\u0103 era mai \u00eenalt\u0103, dar s-a d\u0103r\u00e2mat la 18 ianuarie 1868 din cauza avariilor suferite \u00een urma unui cutremur.<\/p>\n\n\n\n

Cei care doresc s\u0103 fac\u0103 o c\u0103l\u0103torie la Br\u0103ila trebuie s\u0103 viziteze \u0219i aceast\u0103 biseric\u0103 at\u00e2t de frumoas\u0103, care te determin\u0103 s\u0103 meditezi \u0219i te duce cu g\u00e2ndul la sim\u021birea unui profund sentiment al libert\u0103\u021bii umane, spirituale. Acest ora\u0219 se poate m\u00e2ndri cu Biserica ,,Buna Vestire\u02ee pentru c\u0103 poate fi considerat \u00eentr-adev\u0103r unul dintre cele mai frumoase monumente istorice arhitectonice din \u021bar\u0103. Pe site-ul Destepti.ro<\/a> pute\u021bi afla \u0219i alte lucruri interesante despre alte locuri din \u021bara noastr\u0103, dar \u0219i despre diverse destina\u021bii europene. De asemenea tot aici sunt numeroase informa\u021bii din aproape toate domeniile, din astrologie, agricultur\u0103, gastronomie, educa\u021bie, muzic\u0103, divertisment, paranormal, nun\u021bi, p\u0103rin\u021bi \u0219i copii, c\u0103l\u0103torii \u0219i vacan\u021be, calculatoare, internet \u0219i alte.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Hor\u0103icioara<\/h2>\n\n\n\n
\"This<\/figure>\n\n\n\n
\n\n\n\n

Schitul Hor\u0103icioara \u201dUn adev\u0103rat cuib de vulturi aninat \u00een cr\u0103p\u0103tura unei st\u00e2nci aeriene.\u201d Calistrat Hoga\u0219<\/p>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 primul a\u0219ez\u0103m\u00e2nt de la Hor\u0103icioara ar fi fost \u00eenfiin\u021bat din porunca Voievodului \u0218tefan cel Mare, \u00een anul 1466, \u00eentr-o poian\u0103 ascuns\u0103 \u00een p\u0103durile din Mun\u021bii St\u00e2ni\u0219oarei, unde cu un secol mai \u00eenainte ar fi vie\u021buit c\u00e2\u021biva pustnici, departe de lume \u0219i mai aproape de Dumnezeu. Muntii le-au fost acestora loc de rug\u0103ciune, dar \u0219i ad\u0103post din calea cotropitorilor.<\/p>\n\n\n\n

Prima biseric\u0103 de lemn este ridicat\u0103 de Arhimandritul Chiriac, \u00een anul 1480, hramul l\u0103ca\u0219ului fiind atunci Buna Vestire. Locul Sfintei Mese a vechiului l\u0103ca\u0219 aflat la c\u00e2\u021biva metri de biserica de ast\u0103zi este marcat de o lespede din piatr\u0103 a\u0219ezat\u0103 acolo \u00een anul 1937.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1868, \u00een locul vechii biserici, arhimandritul Ermoghen Buhu\u0219 a ridicat o nou\u0103 biseric\u0103 din piatr\u0103, \u0219i \u00een acela\u0219i an arhiereul Isaia, vicar al Episcopiei Romanului, a sfin\u021bit biserica cu hramul Izvorul T\u0103m\u0103duirii.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1988, chiliile schitului au fost consolidate, iar biserica a fost restaurat\u0103 \u015fi \u00eempodobit\u0103 cu pictura \u00een fresc\u0103. \u00cen anul 2007 a\u0219ez\u0103m\u00e2ntul de la Hor\u0103icioara a fost ridicat la rang de m\u0103n\u0103stire.
M\u0103n\u0103stirea Horaicioara se afl\u0103 la aproape un km distan\u021b\u0103 de m\u0103n\u0103stirea Horai\u021ba, fiind numit\u0103 \u0219i Horai\u021ba Veche sau Horai\u021ba din deal. Credincio\u0219ii sunt atra\u0219i de lini\u0219tea locurilor, dar \u0219i de Izvorul T\u0103m\u0103duitor din apropierea l\u0103ca\u0219ului, numit Izvorul Maicii Domnului.<\/p>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 acest izvor a ap\u0103rut ca o minune datorit\u0103 rug\u0103ciunilor monahilor de la Hor\u0103icioara, care sufereau de lipsa apei. Ace\u0219tia s-au \u00eenchis \u00een bordeiele lor timp de 40 de zile, au \u021binut post negru \u0219i s-au rugat , iar c\u00e2nd primul c\u0103lug\u0103r a ie\u0219it afar\u0103 a v\u0103zut-o pe Maica Domnului lovind cu toiagul \u00een locul \u00een care a ap\u0103rut izvorul. Minunea s-a petrecut \u00een perioada \u00een care era stare\u021b arhimandritul Ermoghen Buhu\u0219 (1837-1877). O alt\u0103 minune este consemnat\u0103 \u00een 1995 c\u00e2nd o femeie \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat vederea dup\u0103 ce \u0219i-a sp\u0103lat ochii cu apa de la acest izvor.
Datorit\u0103 acestui izvor cu ap\u0103 t\u0103m\u0103duitoare a fost ales al doilea hram al l\u0103ca\u0219ului s\u0103rb\u0103toarea Izvorul T\u0103m\u0103duirii. \u00cen aceast\u0103 zi are loc procesiunea cu icoana f\u0103c\u0103toare de minuni a Maicii Domnului \u201dIzb\u0103vitoarea de secet\u0103\u201d, care este purtat\u0103 de preo\u021bi \u0219i credinio\u0219i de la M\u0103n\u0103stirea Horai\u021ba p\u00e2n\u0103 sus la Hor\u0103icioara.<\/p>\n\n\n\n

\"This<\/figure>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Ghighiu<\/strong> este o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103 din Rom\u00e2nia<\/a> situat\u0103 \u00een satul Ghighiu<\/a>, jude\u021bul Prahova<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Istoric<\/h2>\n\n\n\n

Cele mai vechi m\u0103rturii despre M\u0103n\u0103stirea Ghighiu dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea, c\u00e2nd este men\u021bionat pe aceste locuri schitul logof\u0103tului Coresi<\/a> \u0219i al jup\u00e2ni\u021bei Sl\u0103vi\u021ba. Urmele sih\u0103striei se vor \u0219terge \u00eens\u0103 aproape \u00een \u00eentregime. Abia \u00een 1817 M\u0103riu\u021ba R\u0103foveanca \u00eempreun\u0103 cu mama sa Ana doneaz\u0103 un teren \u0219i o parte din averea lor pentru \u00een\u0103l\u021barea unui schit, la cererea monahului Agapie. Vor fi ridicate, mai \u00eent\u00e2i, o bisericu\u021b\u0103 de lemn \u0219i c\u00e2teva chilii. Biserica mare a m\u0103n\u0103stirii a \u00eenceput a se zidi \u00een anul 1858, prin purtarea de grij\u0103 a stare\u021bului Eftimie, fiind sfin\u021bit\u0103 pe 31 martie 1866. Pictura apar\u021bine lui Gheorghe Tattarescu<\/a> (1864). M\u0103n\u0103stirea a fost incendiat\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri; \u00een 1922 arde valoroasa bibliotec\u0103 a m\u0103n\u0103stirii. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial<\/a> armata german\u0103 distruge o parte din chilii, alung\u0103 c\u0103lug\u0103rii \u0219i transform\u0103 M\u0103n\u0103stirea Ghighiu \u00een fabric\u0103 de conserve. M\u0103n\u0103stirea va fi bombardat\u0103 a doua oar\u0103 \u00een 1944. Patriarhul Justinian Marina<\/a> restaureaz\u0103 din temelii, \u00een anii \u201950 ai secolului trecut, \u00eentreg ansamblul monahal, transform\u00e2ndu-l \u00een m\u0103n\u0103stire de maici (1952). La Ghighiu se afl\u0103 o vestit\u0103 icoan\u0103 f\u0103c\u0103toare de minuni a Maicii Domnului, datat\u0103 din secolul al XVI-lea, d\u0103ruit\u0103 \u00een anul 1958 de episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis, Siria. Bisericu\u021ba cimitirului cu hramurile Sf. Laz\u0103r, Sf. Spiridon \u0219i Sf. Haralambie este datat\u0103 din anul 1832, fiind ctitorit\u0103 de Panait \u0219i Ecaterina M\u0103run\u021beanu.[1]<\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

M\u0103n\u0103stirea Dervent<\/strong> este o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103 din Rom\u00e2nia<\/a> situat\u0103 \u00een satul Gali\u021ba<\/a>, jude\u021bul Constan\u021ba<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Istoric<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen timpul lui Diocle\u021bian<\/a> (285-305), \u00een Dobrogea<\/a> (Scythia Minor) au fost martiriza\u021bi mai mul\u021bi cre\u0219tini: Evagrius, Benignus, Cristus, Sive, Cresto, Arestus, Sinidia, Rufus, Patricius, Zosim, to\u021bi ace\u0219ti sfin\u021bi fiind consemna\u021bi \u00een Acta Sanctorum, f\u0103r\u0103 a se men\u021biona \u00eens\u0103 locul martiriului lor. Nu departe de Dervent, \u00een cetatea Durostorum<\/a> (azi \u00een apropiere de ora\u0219ul bulgar Silistra<\/a>), au primit mucenicia: Maximus, Quintilianus, Dadas, Iulius, Secondo, Dasius. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, pe locul unde acum se afl\u0103 biserica m\u0103n\u0103stirii, au fost martiriza\u021bi patru cre\u0219tini ale c\u0103ror nume nu ne sunt cunoscute, p\u0103str\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 patru cruci de piatr\u0103 \u2013 anumi\u021bi cercet\u0103tori \u0219i istorici[cine?<\/em><\/a>]<\/sup> consider\u00e2nd c\u0103 ar putea fi vorba de unii dintre martirii aminti\u021bi mai sus.<\/p>\n\n\n\n

Tradi\u021bia fixeaz\u0103 la Dervent o biseric\u0103 de m\u0103n\u0103stire (secolul al XI-lea), distrus\u0103 de pecenegi<\/a> (1036) odat\u0103 cu cet\u0103\u021bile Capidava<\/a> \u0219i Dervent. Dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103<\/a> (1877-1878), crucile au fost redescoperite de c\u0103tre un cioban surdo-mut.[necesit\u0103 citare<\/em><\/a>]<\/sup> Protos. Atanasie Negar\u0103 a \u021binut la \u00eenceputul secolului al XX-lea \u2013 pentru o lung\u0103 perioad\u0103 \u2013 o eviden\u021b\u0103 am\u0103nun\u021bit\u0103 a unor presupuse vindec\u0103ri petrecute la \u201esfintele cruci nepuse de m\u00e2n\u0103 omeneasc\u0103, ci crescute din p\u0103m\u00e2nt\u201d. \u00cen 1923, episcopul Ilarie Teodorescu al Tomisului a \u00eenfiin\u021bat la Dervent o m\u0103n\u0103stire pe terenul donat de familia Andreevici \u0219i Paraschiva Gheorghiu. \u00cen 1934, paraclisul care ad\u0103postea crucile a ars din temelii, icoanele r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 neatinse de foc. \u00cen 1936, PS Gherontie al Tomisului a pus piatra de temelie a actualei biserici, ridicat\u0103 dup\u0103 proiectul arhitectului N. S\u0103ndulescu \u0219i sfin\u021bit\u0103 pe 13 septembrie 1942, dat\u0103 la care Elefterie Mihail a fost numit stare\u021b al m\u0103n\u0103stirii. \u00cen 1959, prin Decretul 410, m\u0103n\u0103stirea a fost \u00eenchis\u0103 timp de zece ani. Din 1970 a func\u021bionat ca biseric\u0103 de mir a satului \u00eenvecinat, Gali\u021ba, cl\u0103dirile care au apar\u021binut m\u0103n\u0103stirii fiind folosite de IAS Ostrov p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1990. Pe 2 februarie 1990, p\u0103rintele Elefterie Mihail prime\u0219te binecuv\u00e2ntarea de redeschidere a m\u0103n\u0103stirii. \u00cen acela\u0219i an, pe 12 mai, la v\u00e2rsta de 90 de ani, renumitul duhovnic dobrogean a murit \u0219i a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een partea dreapt\u0103 a altarului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropierea m\u0103n\u0103stirii se afl\u0103 cetatea bizantin\u0103 P\u0103cuiul lui Soare<\/a> (secolul al X-lea), considerat\u0103 de c\u0103tre mul\u021bi cercet\u0103tori[cine?<\/em><\/a>]<\/sup> ca fiind vechea cetate Vicina, din care a fost adus \u00een 1359 la Curtea de Arge\u0219<\/a> primul mitropolit al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Iachint<\/a>.[1]<\/a><\/sup><\/p>\n\n\n\n

Izvoare tamaduitoare din Romania<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u2022 Manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus, com. Voila, jud. Brasov – izvor si fantana tamaduitoare
\u2022 Manastirea Bucium, sat Bucium, com. Sinca, jud. Brasov – izvor tamaduitor [sub care se zice ca sunt moaste ale Sf.Ioan Botezatorul]
\u2022 Manastirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor – izvorul \u201cIzbuc”
\u2022 Manastirea Prislop, sat Silvasu de Sus (Hateg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tamaduitor (tot aici se afla si mormantul parintelui Arsenie Boca, inca necanonizat)
\u2022 Manastirea Ramet, com. Ramet, jud. Alba – izvor tamaduitor in paraclis
\u2022 Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Alba – izvor tamaduitor
\u2022 Schitul Calugara, com. Ciclova Montana (Oravita) – izvor tamaduitor in biserica
\u2022 Manastirea Izvorul Miron, sat Romanesti, com. Tomesti, jud. Timis – izvor tamaduitor cu ape termale
\u2022 Manastirea Saraca, com. Semlacu Mic, jud. Timis – izvor tamaduitor
\u2022 Schitul Vasiova, orasul Bocsa, jud. Caras Severin – izvor tamaduitor in capela
\u2022 Schitul Valiug de pe Muntele Semenic, jud. Caras Severin – lac sfant
\u2022 Manastirea Brancoveni, com. Brancoveni, jud. Olt – izvor tamaduitor
\u2022 Schitul Patrunsa, com. Barbatesti, jud. Valcea – izvor tamaduitor
\u2022 Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Valcea – izvor tamaduitor (Izvorul Frumos)
\u2022 Manastirea Bistrita, com. Costesti, jud. Valcea – izvor tamaduitor ce picura in pestera Sf. Grigorie (Vanturarita), Galeria Ascetilor
\u2022 Manastirea Frasinei, com. Muereasca, jud. Valcea – izvor tamaduitor (al Sf. Calinic)
\u2022 Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoenesti, jud. Valcea – izvor cu ape sulfuroase, tamaduitor in Vinerea de dupa Paste
\u2022 Schitul Horaicioara, com. Cracaoani, jud. Neamt – izvor tamaduitor
\u2022 Fantana din satul Smeeni – apa tamaduitoare
\u2022 Biserica \u201cGreceasca”, Braila, jud. Braila – izvor tamaduitor
\u2022 Manastirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanta – izvor tamaduitor (al Sf. Andrei)
\u2022 Manastirea “Pestera Sf. Ap. Andrei” , comuna Ioan Corvin, jud. Constanta – izvoare tamaduitoare (ale Sf. Andrei)
\u2022 Manastirea “Sf. Ioan Casian”, comuna Targusor, jud. Constanta – izvor tamaduitor
\u2022 Manastirea “Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanta – izvor tamaduitor
\u2022 Manastirea Cetatuia, com. Cetateni, jud. Arges – izvor tamaduitor in altar, ce curge de la data \u201cIzvorului Tamaduirii” pana la 15 august, \u201cAdormirea Maicii Domnului”
\u2022 Manastirea Robaia, com. Musatesti, jud. Arges – izvor tamaduitor
\u2022 Manastirea Namaiesti, langa Campulung Muscel, jud. Arges – izvor tamaduitor
\u2022 Manastirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Stefan cel Mare, jud. Arges – izvor tamaduitor
\u2022 Biserica “Sf. Nectarie Taumaturgul si Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Valcele\/Crampotani, com. Merisani, jud. Arges (DN Pitesti – Curtea de Arges) – 7 izvoare tamaduitoare (pe locuri de putere vechi; regula “tacerii” pe o raza de 1 km de jur imprejur)
\u2022 Fantana din satul Prodanesti, com. Ionesti, jud. Arges – apa tamaduitoare
\u2022 Fantana din satul Glambocu (langa Pitesti), jud. Arges – apa tamaduitoare
\u2022 Manastirea Ghighiu (langa Ploiesti) – izvor tamaduitor
\u2022 Biserica din satul Parepa-Rusani, com. Colceag, jud. Prahova – fantana tamaduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
\u2022 Manastirea Cernica, langa Bucuresti – izvor tamaduitor (la intrare)
\u2022 Biserica “Sf.Gheorghe – Martisor” – izvor tamaduitor (vizavi de fosta Man. Vacaresti, in apropierea benzinariei de la Big Berceni)<\/p>\n\n\n\n

Sursa:wikipedia<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103n\u0103stiri din Rom\u00e2nia unde po\u021bi g\u0103si izvoare t\u0103m\u0103duitoare Povestea Izvorului T\u0103m\u0103duirii de la Biserica Greac\u0103 ,,Buna Vestire\u02ee din Br\u0103ila Biserica<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":75737,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-75732","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/maxresdefault.jpg?fit=1280%2C720&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-jHu","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75732","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=75732"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75732\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":75739,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/75732\/revisions\/75739"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/75737"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=75732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=75732"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=75732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}