{"id":7784,"date":"2016-03-08T12:46:48","date_gmt":"2016-03-08T09:46:48","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=7784"},"modified":"2016-03-08T12:46:48","modified_gmt":"2016-03-08T09:46:48","slug":"femei-care-au-schimbat-lumea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=7784","title":{"rendered":"Femei care AU SCHIMBAT LUMEA!"},"content":{"rendered":"
\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103, de-a lungul istoriei, pu\u0163ine femei au reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 \u00eentr-o lume organizat\u0103 prin excelen\u0163\u0103 de c\u0103tre b\u0103rba\u0163i.\u00a0Dificultatea cu care reprezentantele sexului frumos au \u00eencercat s\u0103 remarce a fost \u015fi mare \u00een cadrul unor domenii precum sunt cele \u015ftiin\u0163ifice.\u00a0Cu toate acestea, au existat (\u015fi \u00eenc\u0103 mai exist\u0103) femei care \u015fi-au adus o contribu\u0163ie important\u0103 la crearea lumii \u00een care tr\u0103im ast\u0103zi cu to\u0163ii. Printre cele mai importante figuri feminine din lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 s-au remarcat personalit\u0103\u0163i precum: Rosalind Franklin, Lise Meitner, Frances Kelsey, dar \u015fi rom\u00e2nca Ana Aslan.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

Noi v\u0103 propunem s\u0103 afla\u0163i pove\u015ftile a opt dintre cele mai cunoscute cercet\u0103toare pe care le-a dat p\u00e2n\u0103 acum omenirea:<\/p>\n

Hedy Lamarr (Hedwig Keisler, 1914-2000)<\/strong><\/p>\n

Pu\u0163in\u0103 lume \u015ftie c\u0103 actri\u0163a de origine austriac\u0103 a fost inventatoarea unui dispozitiv care a precedat sistemele de comunica\u0163ie wirelles, folosite ast\u0103zi pe smartphone-uri, tablete sau GPS. Prototipul func\u0163iona cu ajutorul undelor radio \u015fi folosea salturile de frecven\u0163\u0103 pentru a bloca interceptarea informa\u0163iilor transmise.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

De\u015fi Lamarr \u015fi-a donat inven\u0163ia Marinei Americane, aceasta nu a utilizat-o \u00een luptele din timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial. De-abia \u00een anii ’50, ideea lui Hedwig Keilser a fost reluat\u0103 \u00een considerare, ea st\u00e2nd la baza dezvolt\u0103rii sistemelor de comunica\u0163ie wirelles pe care noi le folosim ast\u0103zi.<\/p>\n

Beatrix Potter (1866-1943)<\/strong><\/p>\n

De\u015fi a fost cunoscut\u0103 ca autoare de pove\u015fti pentru copii, Beatrix Potter a reu\u015fit s\u0103 se remarce, cu rezultate foarte importante, \u015fi \u00een domeniul botanicii. \u00cen mod special, ea a studiat micologia (ramur\u0103 care se ocup\u0103 cu studiul ciupercilor), fiind primul cercet\u0103tor britanic care a emis ipotezele conform c\u0103rora lichenii sunt organisme simbiotice, iar fungii se reproduc prin intermediul sporilor.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ultima dintre teorii a fost respins\u0103 la scurt timp dup\u0103 ce a \u00eenceput s\u0103 fie vehiculat\u0103 \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103.<\/p>\n

Dorothy Hodgkin (1910-1994)<\/strong><\/p>\n

La \u015fcoala unde a \u00eenv\u0103\u0163at, ea fost una dintre cele dou\u0103 fete c\u0103rora li s-au permis s\u0103 se al\u0103ture b\u0103ie\u0163ilor la cursurile de chimie. Mai apoi, ea a fost admis\u0103 la Universitatea din Oxford, unde a studiat cristalografia cu raze X, o tehnic\u0103 care fusese inventat\u0103 destul de cur\u00e2nd. Cu ajutorul acesteia, Dorothy a reu\u015fit s\u0103 determine structura penicilinei, a insulinei \u015fi a vitaminei B12.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Aceste realiz\u0103ri i-au adus Premiul Nobel pentru Chimie, \u00een anul 1964.<\/p>\n

Rosalind Franklin (1920-1958)<\/strong><\/p>\n

Cercet\u0103toarea din SUA a pus bazele unui laborator, \u00een cadrul c\u0103ruia a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 imagini de foarte bun\u0103 calitate ale structurii ADN-ului uman. Dup\u0103 ce, vreme de mai bine de un an, a realizat calcule matematice, care s\u0103 o ajute s\u0103-\u015fi fundamenteze teoriile, savanta a putut demonstra c\u0103 acidul dezoxiribonucleic are forma unui dublu helix.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

De\u015fi nu avea permisiunea lui Rosalind, Maurice Wilkins, colega ei de laborator, a ar\u0103rat rezultatele ob\u0163inute pe baza studiului lan\u0163urilor de polinucleotide biologilor James Watson \u015fi Francis Crick. Ace\u015ftia din urm\u0103 au publicat o serie de articole \u015ftiin\u0163ifice despre noua descoperire din domeniul geneticii, men\u0163ion\u00e2nd contribu\u0163ia lui Rosalind Franklin doar \u00eentr-o not\u0103 de subsol. \u00cen 1962, la patru ani dup\u0103 moartea savantei, cei doi au fost recompensa\u0163i cu Premiul Nobel pentru “realiz\u0103rile” pe care le-au avut.<\/p>\n

Lise Meitner (1878-1968)<\/strong><\/p>\n

A fost un cercet\u0103tor specializat \u00een radioactivitate \u015fi fizic\u0103 nuclear\u0103. \u00a0Din cauza faptului c\u0103 era femeie \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, era evreic\u0103, ea a fost exclus\u0103 din laboratoarele unde a lucrat \u015fi a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi continue cercet\u0103rile \u00een subsolul casei \u00een care locuia. \u00cempreun\u0103 cu chimistul german Otto Hahn, Lise descoper\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd sunt bombarda\u0163i cu neutronii, atomii se dezintegreaz\u0103, rezult\u00e2nd o energie, pe care savanta a denumit-o “fisiune nuclear\u0103”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen anul 1938, Lise Meitner este obligat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile naziste s\u0103 emigreze \u00een Suedia, \u00eens\u0103 colaborarea cu Hahn nu \u00eenceteaz\u0103 aici. Chiar \u015fi a\u015fa, \u00een 1944, c\u00e2nd Hahn este recompensat cu Premiul Nobel pentru descoperirea fisiunii nucleare, cercet\u0103toarea de origine iudaic\u0103 este trecut\u0103 cu vederea.<\/p>\n

Dr. Frances Oldham Kelsey (1914-2015)<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1960, la doar o lun\u0103 dup\u0103 ce a fost angajat\u0103 \u00een cadrul Administra\u0163iei de Alimenta\u0163ie a SUA, lui Frances i s-a cerut s\u0103 investigheze efectele pe care le poate avea thalidomida asupra femeilor \u00eens\u0103rcinate. P\u00e2n\u0103 atunci, aceast\u0103 substan\u0163\u0103 era folosit\u0103 drept tratament pentru combaterea st\u0103rii vomitive a tinerelor care urmau s\u0103 nasc\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen urma cercet\u0103rilor pe care le-a realizat, Frances Kelsey a putut demonstra c\u0103 thalidomida este extrem de periculoas\u0103 pentru gravid\u0103, dar mai ales pentru f\u0103t. Prin urmare, substan\u0163a a fost interzis\u0103 pentru utilizare \u00een SUA, de\u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri din lume peste 10.000 de copii s-au n\u0103scut cu malforma\u0163ii, datorit\u0103 faptului c\u0103 mamelor lor le-a fost administrat\u0103 thalidomid\u0103.<\/p>\n

Marie Curie (1867-1934)<\/strong><\/p>\n

De origine polonez\u0103, Maria Sklodowska a fost fiica unui pianiste \u015fi a unui profesor de fizic\u0103 \u015fi matematic\u0103. \u00a0\u00cen 1891 Maria plecat la Paris pentru a urma cursurile de fizic\u0103 \u015fi de matematic\u0103 de la Sorbona. \u00cen 1893 \u00eel cunoa\u015fte pe Pierre Curie, cel care avea s\u0103-i devin\u0103 so\u0163 un an mai t\u00e2rziu. C\u0103s\u0103toria dintre cei doi avea s\u0103 marcheze \u015fi startul unui parteneriat profesional a c\u0103rui reu\u015fite s-au dovedit de o \u00eensemn\u0103tate mondial\u0103, \u00een special descoperirea poloniului, numit a\u015fa de Marie \u00een onoarei patriei natale, \u015fi a radiului.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dup\u0103 moartea so\u0163ului s\u0103u, \u00eentr-un accident de tr\u0103sur\u0103, \u00een 1906, Marie Curie i-a preluat postul de profesor la Universitatea Sorbona. \u015ei-a continuat munca, iar dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani a reu\u015fit izolarea radiului. \u00cen 1911, drept apreciere, a luat Nobelul pentru Chimie.<\/p>\n

Anii de studiu asupra elementelor radioactive au explus-o la o cantitate mare de radia\u0163ii, care s-a manifestat, \u00een ultimii ani de via\u0163\u0103, sub forma unei maladii similare leucemiei. \u00cen 1934 a fost nevoit\u0103 s\u0103 se interneze la sanatoriul din Haute-Savoie din cauza stadiului avansat al bolii. Marie Curie a murit \u00een vara aceluia\u015fi an, pe 4 iulie.<\/p>\n

Ana Aslan (1897-1988)<\/strong><\/p>\n

Medic rom\u00e2n specialist \u00een gerontologie, academician din anul 1974 \u015fi director al Institutului Na\u0163ional de Geriatrie \u015fi Gerontologie, Ana Aslan a eviden\u0163iat importan\u0163a procainei \u00een ameliorarea tulbur\u0103rilor distrofice legate de v\u00e2rst\u0103, aplic\u00e2nd-o pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een clinicile de geriatrie, sub numele de “Gerovital” sau “Vitamina H3”. Produsul a fost realizat pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1952, fiind brevetat mai apoi \u00een alte peste 30 de \u0163\u0103ri. \u00cen acela\u015fi an ia fiin\u0163\u0103 Institutul Na\u0163ional de Geronto-Geriatrie \u201eDr. Ana Aslan\u201d, primul institut de geriatrie din lume.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103, de-a lungul istoriei, pu\u0163ine femei au reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 \u00eentr-o lume organizat\u0103 prin excelen\u0163\u0103 de<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7785,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-7784","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/feminin.jpg?fit=319%2C370&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-21y","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7784","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7784"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7784\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7786,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7784\/revisions\/7786"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7785"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7784"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7784"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7784"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}