{"id":82738,"date":"2022-01-24T08:44:18","date_gmt":"2022-01-24T06:44:18","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=82738"},"modified":"2022-01-24T08:44:23","modified_gmt":"2022-01-24T06:44:23","slug":"24-ianuarie-ziua-unirii-principatelor-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=82738","title":{"rendered":"24 ianuarie &#8211; Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne"},"content":{"rendered":"\n<p>La 24 ianuarie este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00een fiecare an, Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne. La 24 ianuarie\/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn \u015fi al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 ce la 5\/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realiz\u00e2ndu-se astfel unirea celor dou\u0103 Principate Rom\u00e2ne sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major \u00een istoria \u0163\u0103rii noastre a reprezentat primul pas f\u0103cut pentru realizarea unui stat na\u0163ional unitar rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.timpuldevalcea.net\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/mica-unire-cuza-e1579627792403.jpg?resize=523%2C307\" alt=\"Manifest\u0103ri organizate de Prefectura V\u00e2lcea cu prilejul Zilei Unirii  Principatelor Rom\u00e2ne - Timpul de V\u00e2lcea\" width=\"523\" height=\"307\" data-recalc-dims=\"1\" \/><\/figure>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">24 ianuarie &#8211; Ceremonii militare \u0219i religioase&nbsp;<\/h2>\n\n\n\n<p>Ministerul Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ionale, \u00eempreun\u0103 cu autorit\u0103\u0163ile centrale \u015fi locale, va organiza luni, \u00een garnizoanele \u00een care exist\u0103 monumente dedicate Unirii Principatelor, ceremonii militare \u015fi religioase cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi a 163 de ani de la \u00eenf\u0103ptuirea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Bucure\u015fti, de la ora 11,00, la Morm\u00e2ntul Osta\u015fului Necunoscut, din Parcul Carol I, va avea loc o ceremonie \u00een cadrul c\u0103reia vor fi decorate Drapelele de Lupt\u0103 ale Brig\u0103zii 282 Blindat\u0103 &#8220;Unirea Principatelor&#8221;, Brig\u0103zii 8 Rachete Operativ Tactice &#8220;Alexandru Ioan Cuza&#8221; \u015fi Batalionului 284 Tancuri &#8220;Cuza Vod\u0103&#8221;, informeaz\u0103 MApN, \u00eentr-un comunicat transmis AGERPRES<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea, de la ora 12,30, la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Dealul Patriarhiei Rom\u00e2ne, va avea loc o ceremonie de depunere de coroane de flori, \u00een organizarea Prefecturii Capitalei \u015fi a MApN.<\/p>\n\n\n\n<p>Un moment dedicat Zilei Unirii Principatelor se va desf\u0103\u015fura, de la ora 14,00, \u015fi la Muzeul Militar Na\u0163ional &#8220;Regele Ferdinand I&#8221;, din Bucure\u015fti. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expozi\u0163iei intitulate &#8220;Armata Rom\u00e2n\u0103 \u00een epoca Principelui Alessandru Joan 1&#8221;.<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\">24 ianuarie &#8211; Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne&nbsp;<\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen fiecare an, la 24 ianuarie, rom\u00e2nii s\u0103rb\u0103toresc Unirea Principatelor Rom\u00e2ne din anul 1859, realizat\u0103 sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voin\u0163\u0103 politic\u0103 al liderilor din cele dou\u0103 principate rom\u00e2ne\u015fti (Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103) \u015fi prima etap\u0103 \u00een crearea statului unitar rom\u00e2n modern.<\/p>\n\n\n\n<p>Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucure\u015fti ca domnitor al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 ce la 5 ianuarie fusese ales la Ia\u015fi domnitor al Moldovei, este ziua c\u00e2nd s-au \u00eemplinit aspira\u0163iile na\u0163ionale ale revolu\u0163ionarilor de la 1848 care \u00eenscriseser\u0103 \u00een programele lor idealul unirii Principatelor drept &#8220;cheia de bolt\u0103 f\u0103r\u0103 de care s-ar pr\u0103bu\u015fi \u00eentreg idealul na\u0163ional&#8221;, reaminte\u015fte MApN.<\/p>\n\n\n\n<p>Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kog\u0103lniceanu spunea c\u0103 este &#8220;actul \u00eentregii na\u0163iuni rom\u00e2ne&#8221;, a r\u0103mas un moment decisiv \u00een istoria rom\u00e2nilor, pentru c\u0103 recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103 a Unirii \u015fi m\u0103surile adoptate \u00een anii care au urmat au dus la ob\u0163inerea \u015fi recunoa\u015fterea independen\u0163ei Rom\u00e2niei \u00een anii 1877 &#8211; 1878 \u015fi la \u00eendeplinirea idealului na\u0163ional de unire a tuturor rom\u00e2nilor \u00een 1918. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas f\u0103cut de na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 pe drumul modernit\u0103\u0163ii \u015fi al integr\u0103rii europene.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Senatul Rom\u00e2niei a adoptat, la 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie &#8211; Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103. La 3 decembrie, Camera Deputa\u0163ilor adopta Legea nr. 171\/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie &#8211; Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, potrivit c\u0103reia autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale \u015fi locale pot organiza \u015fi sprijini logistic \u015fi material manifest\u0103ri cultural-artistice dedicate acestei zile.<\/p>\n\n\n\n<p>La 16 decembrie 2014, pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu a semnat Decretul nr.901 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie &#8211; Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne ca zi de s\u0103rb\u0103toare na\u0163ional\u0103, publicat \u00een Monitorul Oficial nr. 922\/18 decembrie 2014. Plenul Camerei Deputa\u0163ilor a adoptat, la 6 septembrie 2016, un proiect de lege, care completeaz\u0103 Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie &#8211; Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne a fost declarat\u0103 s\u0103rb\u0103toare legal\u0103 nelucr\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cenfr\u00e2ngerea Revolu\u0163iei de la 1848 a readus \u00een Transilvania regimul absolutist habsburgic iar \u00een celelalte dou\u0103 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne ocupa\u0163ia str\u0103in\u0103 reprezentat\u0103 de turci, ru\u015fi \u015fi austrieci, o situa\u0163ie aproape ne\u00eentrerupt\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1856. Conven\u0163ia ruso-turc\u0103 de la Balta-Liman (19 aprilie\/1 mai 1849) a readus regimul dur de mai \u00eenainte. Mi\u015fcarea na\u0163ional\u0103 a fost constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 se desf\u0103\u015foare cu prec\u0103dere \u00een afara grani\u0163elor. Emigran\u0163ii rom\u00e2ni au reu\u015fit prin numeroasele memorii, prin contactele \u015fi leg\u0103turile lor, s\u0103 transforme chestiunea Principatelor \u00eentr-o problem\u0103 european\u0103, indic\u0103 lucrarea &#8220;O istorie a rom\u00e2nilor&#8221; (Editura Meronia, Bucure\u015fti, 2007).<\/p>\n\n\n\n<p>Rusia a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u00een r\u0103zboiul Crimeii (1853-1856) \u015fi, \u00een urma Congresului de la Paris din 1856 (13\/25 februarie-18\/30 martie), protectoratul asupra Principatelor a luat sf\u00e2r\u015fit. \u00cen tratatul semnat la 18\/30 martie 1856, se prevedea ca \u00een Principatele Rom\u00e2ne, locul protectoratului s\u0103 fie luat de garan\u0163ia colectiv\u0103 a Marilor Puteri europene (Fran\u0163a, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman \u015fi Regatul Sardiniei), cu men\u0163inerea suzeranit\u0103\u0163ii otomane. Totodat\u0103, Poarta se obliga s\u0103 respecte administra\u0163ia independent\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a Principatelor, precum \u015fi deplina libertate a cultului, a legisla\u0163iei, a comer\u0163ului \u015fi naviga\u0163iei. S-a hot\u0103r\u00e2t, totodat\u0103, convocarea de Adun\u0103ri (divanuri) ad-hoc, care s\u0103 se pronun\u0163e asupra organiz\u0103rii viitoare a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen acest sens a fost constituit la Ia\u015fi, \u00een februarie 1857, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat un program politic, \u00een care preconiza unirea Principatelor \u00eentr-un singur stat, neutru \u015fi autonom, \u00een frunte cu un prin\u0163 str\u0103in (\u015fi domnie ereditar\u0103), adunare reprezentativ\u0103, garan\u0163ia colectiv\u0103 a puterilor europene \u015f.a. \u00cen acela\u015fi sens, la 3\/15 martie 1857, a fost \u00eenfiin\u0163at \u015fi la Bucure\u015fti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei na\u0163ionale muntene, care \u015fi-a fixat un program asem\u0103n\u0103tor cu acela al unioni\u015ftilor din Moldova, potrivit lucr\u0103rii &#8220;Istoria Rom\u00e2niei \u00een date&#8221; (Editura Enciclopedic\u0103, 2003).<\/p>\n\n\n\n<p>La 7\/19 octombrie 1857 \u00een Moldova \u015fi la 8\/20 octombrie 1857 \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, Adun\u0103rile ad-hoc au votat dou\u0103 rezolu\u0163ii \u00een care cereau: autonomia \u015fi neutralitatea celor dou\u0103 Principate \u015fi unirea lor \u00eentr-un singur stat cu numele de Rom\u00e2nia; prin\u0163 str\u0103in, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea \u015fi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ \u015fi constitu\u0163ional, Adunarea ob\u015fteasc\u0103 cu putere legislativ\u0103, garantarea colectiv\u0103 a celor \u015fapte puteri.\u00a0<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:realitatea<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 24 ianuarie este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00een fiecare an, Ziua Unirii Principatelor Rom\u00e2ne. La 24 ianuarie\/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":82739,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-82738","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/descarcare-11.jpg?fit=259%2C194&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-lwu","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82738","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=82738"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82738\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":82740,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/82738\/revisions\/82740"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/82739"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=82738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=82738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=82738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}