{"id":86753,"date":"2022-06-01T08:54:07","date_gmt":"2022-06-01T05:54:07","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=86753"},"modified":"2022-06-01T08:54:09","modified_gmt":"2022-06-01T05:54:09","slug":"fenomenul-luminos-uimitor-observat-in-cea-mai-veche-biserica-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=86753","title":{"rendered":"Fenomenul luminos uimitor observat \u00een cea mai veche biseric\u0103 din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"\n

Cea mai veche biseric\u0103 din Rom\u00e2nia se comport\u0103 ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasiona\u0163ii de astronomie. <\/p>\n\n\n\n

Zidit\u0103 aproape \u00een \u00eentregime din c\u0103r\u0103mid\u0103 roman\u0103, Rotonda din Geoagiu dateaz\u0103 din secolele XI-XII \u015fi se num\u0103r\u0103 printre cele mai vechi biserici p\u0103strate \u00een Rom\u00e2nia. <\/p>\n\n\n\n

O legend\u0103 local\u0103, care \u00eens\u0103 nu este sus\u0163inut\u0103 de documente, spune c\u0103 ar fi fost ridicat\u0103 de cavalerii templieri, la \u00eentoarcerea din Ierusalim, pe drumul roman care str\u0103b\u0103tea valea Geoagiului spre mun\u0163ii Apuseni.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u00cen realitate, datele istorice arat\u0103 c\u0103 Rotonda dateaz\u0103 dinaintea epocii templierilor. Marile enigme ale Germisarei, unde dacii \u015fi romanii ofereau aur zeilor. <\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t de veche este Rotonda \u00cen curtea Rotondei, \u00een timpul campaniilor arheologice din anii \u00b490 au fost descoperite peste 70 de morminte medievale. <\/p>\n\n\n\n

\u00a0 \u201eCel mai vechi morm\u00e2nt cercetat a fost datat cu ajutorul unei monede emise \u00een vremea domniei regelui Ladislau I al Ungariei (1077-1095). Morm\u00e2ntul face parte din cel mai vechi orizont de \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri practicat \u00een cimitirul din jurul Rotondei. \u00cen zona apropiat\u0103 edificiului, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile medievale mai t\u00e2rzii deranjeaz\u0103 de cele mai multe ori mormintele care apar\u0163in perioadei arpadiene. Pentru datarea rotondei, ne men\u0163inem \u00een continuare p\u0103rerea – exprimat\u0103 dealtfel \u015fi cu alte ocazii – c\u0103 aceasta a fost ridicat\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XI-lea. Dac\u0103 datarea acestei biserici cu plan central se confirm\u0103 \u00een \u00eentregime p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul cercet\u0103rilor arheologice, atunci rotonda de la Geoagiu de Jos este cea mai veche biseric\u0103 de zid aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een picioare nu numai de pe teritoriul Transilvaniei dar \u015fi al \u00eentregii \u0163\u0103ri\u201d, ar\u0103ta raportul cercet\u0103rilor arheologice, conduse de Gheorghe Petrov, publicat \u00een 1996. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Fotografii: Aknai Szilard La Rotonda din Geoagiu, al\u0103turi de descoperirile arheologice un alt lucru atrage aten\u0163ia. Modul \u00een care au fost zidite cele \u015fase mici ferestre ale a\u015fez\u0103rii. <\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 legend\u0103 spune c\u0103 \u00een luna mai, c\u00e2nd razele soarelui trec printr-una dintre ferestrele Rotondei \u015fi se revars\u0103 printr-o fereastr\u0103 aflat\u0103 \u00een opozi\u0163ia sa, se spune c\u0103 este luminat chiar locul unde templierii ar fi \u0163inut o \u00eent\u00e2lnire de tain\u0103 \u015fi ar fi \u00eengropat o comoar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nici aceast\u0103 legend\u0103 nu este sus\u0163inut\u0103 de documente. \u00cen schimb fenomenul luminos care descrie modul \u00een care razele soarelui sunt proiectate prin ferestrele Rotondei a fost investigat, iar rezultatele sale au fost publicate \u00eentr-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Rom\u00e2n\u0103 pentru Astronomie Cultural\u0103 (Cluj Napoca), pe baza fotografiilor realizate de Aknai Szilard, managerul Centrului de tineret din Geoagiu, \u00een grija c\u0103ruia se afl\u0103 monumentul istoric. <\/p>\n\n\n\n

Rotonda \u2013 \u201eceasul solar\u201d <\/p>\n\n\n\n

Aknai Szilard a fotografiat trei tipuri de alinieri solare care fac ca razele soarelui s\u0103 treac\u0103 printruna dintre ferestrele Rotondei \u015fi s\u0103 se reverse prin altele. Una dintre cele mai spectaculoase alinieri poate fi observat\u0103 la mijlocul lunii aprilie, dar \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul lunii august \u015fi \u00eenceputul lunii septembrie. Atunci, pentru scurt timp, seara, razele soarelui p\u0103trund prin fereastra circular\u0103 din vestul navei \u015fi se aliniaz\u0103 cu fereastra estic\u0103 dreptunghiular\u0103 a absidei. Rotonda. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Foto: Daniel Gu\u0163\u0103. ADEV\u0102RUL <\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o alt\u0103 aliniere, observat\u0103 de Aknai Szilard \u00een perioada mai \u2013 iulie, razele soarelui p\u0103trund prin fereastra dreptunghiular\u0103 din nord-vestul navei \u015fi se aliniaz\u0103 cu fereastra estic\u0103 dreptunghiular\u0103 a absidei, oferind un fenomen optic spectaculos. De asemenea, o alt\u0103 aliniere, fotografiat\u0103 \u00een luna iunie, arat\u0103 cum razele p\u0103trund prin fereastra circular\u0103 din vestul navei \u015fi se aliniaz\u0103 cu fereastra sudestic\u0103 dreptunghiular\u0103 a navei. <\/p>\n\n\n\n

Una dintre concluziile autorului cercet\u0103rii este c\u0103 ferestrele estice \u015fi vestice ale se aliniaz\u0103 aproape perfect cu punctele echinoc\u0163iale de r\u0103s\u0103rit \u015fi apus. A\u015fadar, \u00een ziua echinoc\u0163iului, razele soarelui au o traiectorie aliniat\u0103 celor dou\u0103 ferestre.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMerit\u0103 s\u0103 mai observ\u0103m faptul c\u0103 Rotonda din Geoagiu se comport\u0103 precum un imens ceas solar, fix\u00e2nd \u00een teren anumite repere temporale cu ajutorul luminii. Proiec\u0163ia luminii poate fi modelat\u0103 din punct de vedere geometric dup\u0103 regulile aplicabile cadranelor solare. De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaur\u0103 mic\u0103 \u00een centru (oculus), \u00eenlesnindu-se, astfel, citirea orelor pe cadranul propriu-zis, deoarece mijlocul unei pete luminoase rotunjite se g\u0103se\u015fte mult mai u\u015for dec\u00e2t muchia unui halou dreptunghiular de penumbr\u0103. La Rotond\u0103, acest orificiu circular are o dimensiune apreciabil\u0103 (circa 23 de centimetri \u00een diametru), dar el ac\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 acelea\u015fi principii\u201d, arat\u0103 autorul studiului \u201eFenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cea mai veche biseric\u0103 din Rom\u00e2nia se comport\u0103 ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasiona\u0163ii<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":86756,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-86753","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/descarcare-2.jpg?fit=270%2C150&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-mzf","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/86753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=86753"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/86753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":86757,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/86753\/revisions\/86757"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/86756"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=86753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=86753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=86753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}