{"id":87261,"date":"2022-06-16T10:06:55","date_gmt":"2022-06-16T07:06:55","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=87261"},"modified":"2022-06-16T10:07:01","modified_gmt":"2022-06-16T07:07:01","slug":"parangul-muntele-care-zgarie-cerul-plin-de-istorii-controversate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=87261","title":{"rendered":"Par\u00e2ngul, muntele care zg\u00e2rie cerul, plin de istorii controversate"},"content":{"rendered":"\n

Mun\u0163ii Par\u00e2ng uimesc prin seme\u0163ia lor, dar \u015fi prin legendele care circul\u0103 pe seama lor, despre fenomene stranii \u015fi istorii controversate. <\/p>\n\n\n\n

Masivul Par\u00e2ng, m\u0103rginit de r\u00e2urile Olt, Jiu \u015fi Strei, cuprinde \u00een \u00eentinderea sa de peste 5.300 de kilometri p\u0103tra\u0163i mun\u0163ii Par\u00e2ng, C\u0103p\u0103\u0163\u00e2nii, Lotrului, Cindrei \u015fi \u015eureanu, afla\u0163i pe raza jude\u0163elor Hunedoara, Gorj \u015fi V\u00e2lcea.<\/p>\n\n\n\n

Lan\u0163ul muntos impresioneaz\u0103 prin crestele sale care ating \u00een\u0103l\u0163imi de peste 2.500 de metri, prin cele peste 20 de lacuri glaciare, prin cascadele, pe\u015fterile, cheile, p\u0103durile \u015fi r\u00e2urile sale.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai \u00eenalt v\u00e2rf al masivului, Par\u00e2ngul Mare, are 2.519 metri, iar alte trei creste (Gem\u0103narea, Stoini\u0163a \u015fi C\u00e2rja) dep\u0103\u015fesc 2.400 de metri. Alte 15 v\u00e2rfuri au \u015fi ele peste 2.300 de metri. <\/p>\n\n\n\n

Cele mai cunoscute lacuri glaciare din Par\u00e2ng sunt Mija, C\u0103lcescu, Ro\u015fiile \u015fi Iezerul \u00cenghe\u0163at. De asemenea, Pe\u015ftera Muierilor, de pe valea R\u00e2ului Galbena \u015fi Pe\u015ftera Polovragi, de pe valea r\u00e2ului Olte\u0163, completeaz\u0103 num\u0103rul atrac\u0163iilor turistice ale masivului, fiind declarat\u0103 monument al naturii. Pe l\u00e2ng\u0103 numeroasele atrac\u0163ii turistice, mai multe istorii fac din mun\u0163ii Par\u00e2ng un loc special. <\/p>\n\n\n\n

Mom\u00e2rlanii, \u201eurma\u015fii dacilor\u201d <\/p>\n\n\n\n

Despre mom\u00e2rlani, cei mai vechi locuitori ai mun\u0163ilor Par\u00e2ng, se spune c\u0103 ar fi fost urma\u015fii direc\u0163i ai dacilor. Oamenii mun\u0163ilor \u015fi-au ridicat casele mici de lemn la fel cum o f\u0103ceau dacii, aveau portul tradi\u0163ional asem\u0103n\u0103tor cu cel al b\u0103\u015ftina\u015filor \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i \u00een scenele Columnei lui Traian, iar fluierul \u015fi toiagul erau nelipsite dintre accesoriile lor. P\u0103storitul a fost dintotdeauna una dintre ocupa\u0163iile principale ale mom\u00e2rlanilor, care s-au l\u0103sat cu greu ademeni\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een\u0103l\u0163imile, pentru a tr\u0103i \u00een a\u015fez\u0103rile miniere din V\u0103ii Jiului, \u00eenfiin\u0163ate \u00een secolul al XIX-lea la poalele mun\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Mom\u00e2rlani. Ilustra\u0163ie de epoc\u0103 <\/p>\n\n\n\n

Atunci, \u00een vecin\u0103tatea satelor din mun\u0163i, au fost \u00eenfiin\u0163ate primele colonii de mineri, iar \u00een scurt timp a\u015fez\u0103rile au devenit or\u0103\u015fele miniere, populate de rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, veni\u0163i din \u0163ara Ha\u0163egului, din Muntenia \u015fi din Imperiul Austro-Ungar. Muntenii, care s-au \u0163inut departe de minerit \u015fi de via\u0163a din ce \u00een ce mai agitat\u0103 a noilor comune, au fost numi\u0163i, \u00een der\u00e2dere, mom\u00e2rlani. <\/p>\n\n\n\n

Industrializarea accelerat\u0103 de regimul comunist a adus zeci de mii de rom\u00e2ni \u00een Valea Jiului, iar ora\u015fele muncitore\u015fti s-au extins peste vechile \u0163inuturi ale mom\u00e2rlanilor. Satele Sl\u0103tinioara de la marginea municipiului Petro\u015fani, Jie\u0163, C\u00e2mpa, Tirici, \u015fi R\u0103scoala de la marginea Petrilei, Meri\u015for \u015fi Dealu Babii din vecin\u0103tatea Vulcanului \u015fi c\u00e2teva c\u0103tune din mun\u0163ii Par\u00e2ng \u015fi \u015eureanu, unele \u00eencol\u0163ite de ruinele \u015fi construc\u0163iile exploat\u0103rilor miniere, au p\u0103strat din \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea pitoreasc\u0103 \u015fi atmosfera arhaic\u0103 a \u0163inutului \u201eurma\u015filor dacilor\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Cea mai controversat\u0103 legend\u0103 a Par\u00e2ngului<\/p>\n\n\n\n

O legend\u0103 controversat\u0103 a Par\u00e2ngului, publicat\u0103 de omul de \u015ftiin\u0163\u0103 Nicolae Densu\u015fianu, \u00een \u201eDacia Preistoric\u0103\u201d (1913) indica v\u00e2rful cel mai \u00eenalt al masivului, drept locul unde personajul mitologic Prometeu ar fi fost \u00eenl\u0103n\u0163uit de zei. Eroul care a furat focul pentru a-l d\u0103rui oamenilor, era pelasg, sus\u0163inea Densu\u015fianu, iar locul patmimilor sale ar fi fost Par\u00e2ngul. Potrivit autorului, pelasgii erau considera\u0163i unul dintre cele mai vechi popoare din Europa, fiind aminti\u0163i ca str\u0103mo\u015fii mitici ai grecilor \u015fi ai popula\u0163iilor indigene din regiunea M\u0103rii Egee. Unii istorici antici afirmau c\u0103 pelasgii \u00ee\u015fi aveau originea \u00een Egipt sau ar fi venit \u201ede pe mare\u201d, pelagos \u00eensemn\u00e2nd mare \u00een limba vechilor greci. \u00cens\u0103 Densu\u015fianu sus\u0163inea c\u0103 vechiul teritoriu al Daciei era locul pelasgilor \u015fi c\u0103 \u00eel venerau pe Zamolxis sau Zeul mo\u015f, asociat cu Saturn. \u00a0 Asfin\u0163it \u00een Par\u00e2ng. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n

\u201eDup\u0103 Eschyl, renumitul poet tragic al Greciei, Prometheu, geniul cel mai puternic al timpurilor pelasge, a fost \u00eencatenat \u00een Scythia, \u00een \u0163ara fierului, pe teritoriul cel mai \u00eendep\u0103rtat al lumii vechi, \u00eentr-o regiune muntoas\u0103 nestr\u0103b\u0103tut\u0103, pe ni\u015fte st\u00e2nci care \u00een poema sa poart\u0103 numele de Caucaz (Carpa\u0163i). Din \u00eentrebuin\u0163area constant\u0103, ce o face Eschyl \u00een tragedia sa de termenul Pharang, spre a desemna st\u00e2ncile \u015fi muntele, pe care a fost crucificat Prometheu, rezult\u0103 c\u0103 avem \u00een ceasul de fa\u0163\u0103 nu un nume generic ci o numire particular\u0103 topic\u0103. \u00cen apropiere de acest munte, numit Pharang, pe care dup\u0103 legenda lui Eschyl se executase supliciul lui Prometheu, curgea dup\u0103 cum ne spune acela\u015fi autor, r\u00e2ul cel mare \u015fi divin al lumii vechi numit Oceanos potamos sau Istrul din timpurile istorice\u201d, scria Densu\u015fianu. Cuv\u00e2ntul Pharang era de origine pelasg\u0103, completa istoricul. <\/p>\n\n\n\n

Dacia Preistoric\u0103, publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een 1913, dup\u0103 moartea lui Nicolae Densu\u015fianu, a st\u00e2rnit numeroase controverse \u015fi nu a fost acceptat\u0103 \u00een mediul academic drept surs\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103, ci mai degrab\u0103 ca o lucrare fantezist\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u201eTriunghiul Bermudelor\u201d din Par\u00e2ng<\/p>\n\n\n\n

Par\u00e2ngul \u015fi-a c\u0103p\u0103tat renumele de \u201ecimitir aviatic\u201d, dup\u0103 ce a fost locul mai multor accidente tragice, \u00een urma c\u0103rora pe crestele sale au r\u0103mas numeroase r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de aeronave abandonate. Un astfel de loc al tragediilor din Par\u00e2ng a fost asem\u0103nat de localnici cu \u201eTriungiul Bermudelor\u201d – zona despre care s-au n\u0103scocit o mul\u0163ime de pove\u015fti despre dispari\u0163ii \u015fi accidente misterioase. \u00a0 <\/p>\n\n\n\n

Video aici<\/a><\/p>\n\n\n\n

CImitirul aviatic din Par\u00e2ng. Imagini: Lucian Ignat. <\/p>\n\n\n\n

\u00a0 La peste 2.000 de metri, \u00een c\u0103ldarea Ro\u015fiile de la poalele V\u00e2rfului Par\u00e2ngul Mare, se g\u0103sesc \u00eempr\u0103\u015ftiate printre \u201emom\u00e2ile\u201d din piatr\u0103 \u015fi lacurile glaciare, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e a cel pu\u0163in dou\u0103 avioane, zdrobite de st\u00e2nci \u00een deceniile trecute. <\/p>\n\n\n\n

Resturile unuia dintre avioane au r\u0103mas pe munte din anul 1965, \u00een urma unui accident aviatic \u00een care ar fi murit cinci oameni. \u00cen iarna acelui an, \u00ee\u015fi amintea salvamontistul Dumitru B\u00e2rlida, aparatul efectua un zbor secret pe ruta Timi\u015foara\u00a0 \u2013 Craiova, dar a fost prins de furtun\u0103, deasupra Par\u00e2ngului, iar pilotul ar fi \u00eencercat s\u0103 aterizeze for\u0163at, \u00eens\u0103 nu a reu\u015fit. Aeronava militar\u0103 s-a zdrobit de st\u00e2nci, iar o avalan\u015f\u0103 a ucis \u015fi \u00eengropat \u00een z\u0103pad\u0103 \u00eentregul echipaj. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 2010, c\u00e2nd salvamonti\u015ftii au urcat pe munte pentru a recupera c\u00e2teva r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e din aeronav\u0103, au descoperit aici epava altui avion militar de v\u00e2n\u0103toare, german, despre care speciali\u015ftii au stablit c\u0103 s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een Masivul Par\u00e2ng. \u00cen 1941, \u00een Cimitirul Eroilor din Petro\u015fani au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i patru aviatori germani, victime ale unui accident aviatic \u00een Masivul Par\u00e2ng. <\/p>\n\n\n\n

Cea mai recent\u0103 tragedie aviatic\u0103 din Par\u00e2ng a avut loc \u00een 18 februarie 2005, \u00een zona Polati\u015fte, la grani\u0163a dintre jude\u0163ele Hunedoara \u015fi Gorj. Un elicopter care transporta furaje pentru animalele din zona montan\u0103, la cererea Ocolului Silvic Petro\u015fani, s-a pr\u0103bu\u015fit la numai 15 minute de la decolare. Aparatul de zbor a c\u0103zut de la joas\u0103 \u00een\u0103l\u0163ime, iar \u00een urma impactului dur cu solul \u015fi-au pierdut via\u0163a doi dintre cei patru membri ai echipajului, ceilal\u0163i fiind grav r\u0103ni\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mun\u0163ii Par\u00e2ng uimesc prin seme\u0163ia lor, dar \u015fi prin legendele care circul\u0103 pe seama lor, despre fenomene stranii \u015fi istorii<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":87263,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-87261","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/maxresdefault-2.jpg?fit=1280%2C720&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-mHr","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/87261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=87261"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/87261\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":87264,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/87261\/revisions\/87264"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/87263"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=87261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=87261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=87261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}