{"id":89384,"date":"2022-08-26T10:01:29","date_gmt":"2022-08-26T07:01:29","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=89384"},"modified":"2022-08-26T10:01:34","modified_gmt":"2022-08-26T07:01:34","slug":"calator-prin-tara-hategului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=89384","title":{"rendered":"C\u0103l\u0103tor prin \u021aara Ha\u021begului"},"content":{"rendered":"\n

Aproape toate ora\u0219ele \u0219i comunele Hunedoarei au p\u0103strat r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor a\u0219ez\u0103ri antice romane, jude\u021bul fiind unul dintre locurile din Rom\u00e2nia cu cea mai mare concentrare de vestigii ale \u201emo\u0219tenirii\u201d Imperiului Roman. Multe dintre acestea au r\u0103mas neglijate de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n

Cele mai vechi monumente din epoca roman\u0103 se afl\u0103 \u00een \u021bara Ha\u021begului, teritoriul de la Por\u021bile de Fier ale Transilvaniei ajuns sub ocupa\u021bie roman\u0103 \u00een jurul anului 101. Atunci, \u00eemp\u0103ratul Traian a trecut Dun\u0103rea cu o armat\u0103 impresionant\u0103 pentru a asedia cet\u0103\u021bile dacice din mun\u021bii \u0218ureanu. I-a \u00eenfr\u00e2nt pe daci la Tapae (trec\u0103toarea dintre Banat \u0219i Transilvania) \u0219i s-a \u00eendreptat apoi spre Sarmizegetusa Regia, devast\u00e2nd fortifica\u021biile din jurul re\u0219edin\u021bei regale a lui Decebal.\"Ulpia<\/p>\n\n\n\n

Afiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Pacea dintre Decebal \u0219i Traian, care ar fi avut loc \u00een 102 la por\u021bile Sarmizegetusei Regia, a am\u00e2nat cu trei – patru ani ocuparea \u0219i distrugerea capitalei dacilor, din jurul anului 106. \u00cen anii urm\u0103tori, Traian a \u00eenfiin\u021bat primul ora\u0219 roman de pe teritoriul cucerit din Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa \u2013 aflat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea \u201ePor\u021bilor de Fier ale Transilvaniei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ora\u0219ul antic de la Por\u021bile Transilvaniei<\/h2>\n\n\n\n

Ruinele capitalei provinciei Dacia ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de peste 30 de hectare la poalele Retezatului \u015fi ale Mun\u0163ilor Poiana Rusc\u0103i. Complexul arheologic dezv\u0103luie un fost ora\u015f cosmopolit \u015fi \u00eenfloritor din Antichitate, \u00een care tr\u0103iau peste 20.000 de oameni, cu o mul\u0163ime de cl\u0103diri administrative \u015fi palate impozante, cu temple \u00eenchinate zeit\u0103\u0163ilor romane \u015fi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori. Via\u021ba localnicilor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu a fost \u00eens\u0103 una tihnit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primele dou\u0103 secole de existen\u021b\u0103, capitala din \u021bara Ha\u021begului a fost adesea \u0163inta atacurilor armate ale dacilor liberi \u015fi ale altor triburi, iar invazia popoarelor migratoare au dus \u00een final la p\u0103r\u0103sirea ei.<\/p>\n\n\n\n

De la sf\u00e2r\u0219itul secolului al treilea, dup\u0103 ce \u00eemp\u0103ratul Aurelian a hot\u0103r\u00e2t retragerea peste Dun\u0103re a armatei \u015fi func\u0163ionarilor, urma\u0163i \u015fi de proprietarii de p\u0103m\u00e2nt \u015fi de sclavi, ora\u015ful a mai supravie\u021buit cu o popula\u0163ie \u00eempu\u0163inat\u0103 \u015fi modest\u0103. Localnicii au continuat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een palatele p\u0103r\u0103site \u015fi s\u0103 se ad\u0103posteasc\u0103 \u00een fa\u021ba atacurilor \u00een amfiteatrul transformat \u00eentr-o fort\u0103rea\u0163\u0103. N\u0103v\u0103lirea hunilor a dus \u00eens\u0103 la distrugerea definitiv\u0103 a Sarmizegetusei \u0219i a celorlalte a\u0219ez\u0103ri antice din \u00eemprejurimile sale.\"densus<\/p>\n\n\n\n

Biserica medieval\u0103 Densu\u0219, ridicat\u0103 din ruine romane. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele lor au fost folosite \u00eencep\u00e2nd din Evul Mediu pentru ridicarea altor a\u0219ez\u0103ri \u0219i a celor mai vechi biserici de piatr\u0103 din Rom\u00e2nia, aflate \u00een c\u00e2mpia Ha\u021begului \u0219i pe valea Streiului.<\/p>\n\n\n\n

Hunedoara \u00eemp\u00e2ncit\u0103 de castre romane<\/h2>\n\n\n\n

Al\u0103turi de ruinele noii capitale a provinciei romane din Dacia, tot de la \u00eenceputul secolului al doilea dateaz\u0103 castrele romane care au \u00eemp\u00e2nzit \u021binuturile Hunedoarei, cele mai multe fiind plasate strategic \u00een \u00eemprejurimile Sarmizegetusei Regia.\"castru<\/p>\n\n\n\n

Castrul de la Cigm\u0103u. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Pe culmile Mun\u0163ilor \u015eureanu romanii au amenajat cele mai \u00eentinse astfel de tabere, \u00een timpul r\u0103zboaielor cu dacii. \u00cen \u00eemprejurimile capitalei dacilor au fost identificate de-a lungul timpului cel pu\u0163in \u015fase castre de mar\u015f romane: V\u00e2rful lui P\u0103tru, Jigoru Mare, Com\u0103rnicel I, Com\u0103rnicel II, Com\u0103rnicel III \u015fi Muncel. Alte tabere au fost indicate, mai recent, pe dealurile Prisaca, \u015eesului \u015fi Cornu Pietrii.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCe era, de fapt, un castru de mar\u015f: era o fortifica\u0163ie temporar\u0103, cu o incint\u0103 constituit\u0103 dintr-un val de p\u0103m\u00e2nt \u015fi un \u015fan\u0163 \u00een fa\u0163\u0103, unde romanii st\u0103teau \u00een corturi pentru scurt timp, fiind, de regul\u0103, construite la distan\u0163e de \u201co zi de mar\u015f\u201d (25-30 kilometri) unele fa\u0163\u0103 de celelalte\u201d, informa Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Fostele tabere militare romane au fost descoperite \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVIII-lea, \u00eens\u0103 abia \u00een secolul XX au \u00eenceput s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia arheologilor. Identificarea i-a ajutat pe oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 s\u0103 reconstituie traseele pe care armata roman\u0103 le-a f\u0103cut pentru a cuceri cet\u0103\u0163ile dacice, urm\u00e2nd crestele Par\u00e2ngului, \u015eureanului \u015fi ale Mun\u0163ilor Or\u0103\u015ftiei. Prin programe ca Google Earth, unele castre din Mun\u021bii \u0218ureanu sunt vizibile prin satelit, \u00eens\u0103 accesul la ele este dificil, din cauza terenului \u0219i a lipsei drumurilor.<\/p>\n\n\n\n

Vestigiile industriei, infrastructurii \u0219i turismului antic<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen afara vechilor construc\u021bii militare, \u021binuturile Hunedoarei p\u0103streaz\u0103 vestigiile a zeci de a\u0219ez\u0103ri civile.\"treptele<\/p>\n\n\n\n

Interiorul galeriei antice Treptele Romane. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Cele mai cunoscute dintre ele sunt \u201evilla rustica\u201d, \u00eenfiin\u021bate \u00een cele mai fertile locuri de pe teritoriul Hunedoarei. Fostele mo\u0219ii ale veteranilor romani se g\u0103sesc \u00een aproape fiecare localitate din \u021bara Ha\u021begului, de pe Valea Streiului, de la poalele Retezatului \u015fi de pe Valea Mure\u015fului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropierea lor, mai multe castre romane func\u021bionau pentru a asigura stabilitatea \u00eentr-o zon\u0103 aflat\u0103 la frontierele noii provincii, valoroas\u0103 pentru resursele sale naturale. Un astfel de loc poate fi v\u0103zut \u00een apropierea Devei, la Ve\u021bel, unde s-au p\u0103strat ruinele a\u0219ez\u0103rii romane Micia.<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een Hunedoara s-au p\u0103strat r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unora dintre primelor drumuri construite de romani \u00een Dacia. Unul dintre cele mai bine conservate drumuri antice poate fi v\u0103zut \u00een vecin\u0103tatea ora\u0219ului Geoagiu \u0219i a castrului roman Cigm\u0103u, de pe malul Mure\u0219ului.<\/p>\n\n\n\n

O mul\u021bime de exploat\u0103ri miniere de fier \u0219i de aur au func\u021bionat sub ocupa\u021bia roman\u0103 \u00een mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 \u0219i Metaliferi, iar vestigii ale unora dintre ele s-au p\u0103strat de-a lungul timpului. Cel mai cunoscut dintre monumentele miniere este galeria \u201eTreptele Romane\u201d din vecin\u0103tatea ora\u0219ului Brad. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unor cariere antice de piatr\u0103 \u0219i ale unor a\u0219ez\u0103ri de pietrari de pe valea Mure\u0219ului ofer\u0103 \u0219i ele informa\u021bii despre activit\u0103\u021bile industriale din zon\u0103.\"germisara<\/p>\n\n\n\n

Bazinul de la Germisara. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de resursele minerale \u0219i de terenurile fertile, apele termale din \u021binuturile Hunedoarei au st\u00e2rnit \u0219i ele interesul romanilor. Dou\u0103 dintre cele trei \u201esta\u0163iuni\u201d cu ape termale cunoscute din Antichitate \u00een provincia roman\u0103 Dacia au fost \u00eenfiin\u021bate pe teritoriul actual al jude\u0163ului Hunedoara.<\/p>\n\n\n\n

Apele de la Geoagiu au fost cunoscute \u00een Antichitate sub numele \u201eThermae Germisara\u201c. Arheologii au descoperit aici r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele unei a\u015fez\u0103ri prospere \u00een Antichitate, frecventat\u0103 de daci \u0219i romani, apropiate minelor de aur din Transilvania.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen centrul ei, un bazin natural \u00eenconjurat de temple era locul unde anticii aduceau ofrande zeit\u0103\u021bilor. Pe malul Streiului, \u00een apropiere de C\u0103lan, au func\u021bionat termele de la Aquae, un bazin s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103 de romani, pentru a capta apele a trei izvoare subterane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aproape toate ora\u0219ele \u0219i comunele Hunedoarei au p\u0103strat r\u0103m\u0103\u0219i\u021be ale unor a\u0219ez\u0103ri antice romane, jude\u021bul fiind unul dintre locurile din<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":89385,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-89384","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/Parvalestilor-church-Hategului-country1.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-nfG","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/89384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=89384"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/89384\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":89386,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/89384\/revisions\/89386"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/89385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=89384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=89384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=89384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}