{"id":92270,"date":"2022-11-21T09:15:17","date_gmt":"2022-11-21T07:15:17","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=92270"},"modified":"2022-11-21T09:15:20","modified_gmt":"2022-11-21T07:15:20","slug":"ce-se-intampla-de-fapt-in-organismul-nostru-cand-avem-febra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=92270","title":{"rendered":"Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de fapt, \u00een organismul nostru c\u00e2nd avem febr\u0103?"},"content":{"rendered":"\n<h2 class=\"wp-block-heading\">Febra se define\u015fte ca o cre\u015ftere a temperaturii corporale peste limita obi\u015fnuit\u0103 a normalului.&nbsp;<\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen general, temperatura normal\u0103 a corpului este considerat\u0103 a fi 37\u00b0C. Totu\u015fi, aceasta variaz\u0103 de la un individ la altul, chiar \u015fi de-a lungul unei zile sau \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile meteorologice. De asemenea, \u00eentotdeauna trebuie s\u0103 \u0163inem cont de locul pe care \u00eel alegem pentru a determinare: temperatura central\u0103, m\u0103surat\u0103 la nivel bucal sau intra-rectal este, de obicei, mai mare cu 0,5-1\u00b0C (0,6\u00b0C \u00een medie) dec\u00e2t cea m\u0103surat\u0103 \u00een axil\u0103 (la subra\u0163).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Dup\u0103 gradul cre\u015fterii temperaturii, putem avea urm\u0103toarele st\u0103ri:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Subfebril\u0103: 37-38\u00b0C<\/strong><br><strong>Febril\u0103 moderat\u0103: 38-39\u00b0C<\/strong><br><strong>Ridicat\u0103 39-41\u00b0C<\/strong><br><strong>Hiperpirexie: 41-42\u00b0C<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Hiperpirexia<\/strong>&nbsp;este considerat\u0103 o urgen\u0163\u0103 medical\u0103, ea denot\u0103 o afec\u0163iune subiacent\u0103 grav\u0103 (sepsis, hemoragie intracerebral\u0103 etc.)<\/p>\n\n\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>Care sunt mecanismele prin care se produce febra?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, \u00eencerca\u0163i s\u0103 v\u0103 imagina\u0163i c\u0103 la nivelul hipotalamusului nostru exist\u0103 un termostat care stabile\u015fte care e temperatura pe care corpul trebuie s\u0103 \u015fi-o p\u0103streze constant \u015fi continuu. \u00cen condi\u0163ii normale, el este setat la 37\u00b0C. A\u015fadar, c\u00e2nd organismul se supra\u00eenc\u0103lze\u015fte, hipotalamusul, care cite\u015fte termostatul \u015fi compar\u0103 valoarea setat\u0103 cu temperatura noastr\u0103 propriu-zis\u0103, anun\u0163\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 cre\u015ftem rata pierderii de c\u0103ldur\u0103: glandele sudoripare vor fi stimulate, iar noi vom \u00eencepe s\u0103 transpir\u0103m, iar la nivelul pielii va \u00eencepe vasodilata\u0163ia. Din contr\u0103, dac\u0103 temperatura central\u0103 a corpului scade sub 37\u00b0C, vor intra \u00een ac\u0163iune mecanismele de conservare a c\u0103ldurii, dar \u015fi unele noi, care vor cre\u015fte rata produc\u0163iei de c\u0103ldur\u0103. Astfel vor fi ini\u0163iate vasoconstric\u0163ia cutanat\u0103, piloerec\u0163ia (\u201epielea de g\u0103in\u0103\u201d \u2013 sigur, la om nu e prea eficient\u0103 din cauza pilozit\u0103\u0163ii reduse, dar la animalele inferioare chiar e important\u0103), oprirea sudora\u0163iei \u015fi produc\u0163ia de c\u0103ldur\u0103 prin frison, termogenez\u0103 chimic\u0103, cre\u015fterea ratei metabolismului celular.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Pirogenii, dup\u0103 cum le spune \u015fi numele, sunt molecule care determin\u0103 apari\u0163ia febrei; \u00een corpul uman, ace\u015ftia sunt reprezenta\u0163i de citokine (ni\u015fte polipeptide). Care e povestea lor?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Ei bine, anumi\u0163i germeni (bacili gram-negativi, virusuri, fungi), uneori chiar prin toxinele secretate de ei, cum ar fi cele lipopolizaharidice (secretate de bacterii), sau reac\u0163iile de tip antigen-anticorp, adic\u0103 o palet\u0103 larg\u0103 de stimuli infec\u0163io\u015fi sau inflamatori determin\u0103 o parte din celulele sistemului imunitar (macrofagele, limfocitele) s\u0103 produc\u0103 citokine (acestea sunt molecule semnal ale sistemului imunitar). Citokinele la r\u00e2ndul lor determin\u0103, pe de o parte, r\u0103spunsul imun al gazdei, iar pe de alt\u0103 parte reu\u015fesc s\u0103 str\u0103bat\u0103 bariera hemato-encefalic\u0103, comport\u00e2ndu-se de aici \u00eenainte ca pirogeni endogeni. La nivelul creierului, printr-o serie de reac\u0163ii \u00een cascad\u0103, acestea determin\u0103 ni\u015fte celule endoteliale ale unei structuri speciale (creasta supraoptic\u0103) s\u0103 elibereze prostaglandine (PGE2). Prostaglandinele sunt cele care, la cap\u0103tul acestui traseu fiziopatologic, ajung la hipotalamus \u015fi \u00eei deregleaz\u0103 termostatul, cresc\u00e2nd valoarea setat\u0103 pentru temperatura normal\u0103 a corpului. Acum, termostatul fiind comutat la o temperatur\u0103 mai ridicat\u0103 dec\u00e2t \u00een condi\u0163iile fiziologice, vor intra \u00een ac\u0163iune mecanismele de cre\u015ftere a temperaturii corporale (cele de conservare a c\u0103ldurii \u015fi cele de produc\u0163ie de c\u0103ldur\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Pe scurt:<\/strong>&nbsp;termostatul hipotalamusului nu va mai ar\u0103ta 37\u00b0C, ci 39\u00b0C (de exemplu). P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd temperatura corpului va ajunge la nivelul \u0163int\u0103 de 39\u00b0C de grade, noi vom avea senza\u0163ia de frig \u2013 iar organismul va face tot ce poate ca s\u0103 se \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 (vasoconstric\u0163ia ne va face pielea rece, iar frisonul ne va face s\u0103 tremur\u0103m). Senza\u0163ia de frig va persista p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd temperatura corporal\u0103 ajunge la 39\u00b0C. At\u00e2t timp c\u00e2t nu am eliminat factorul care a determinat comutarea termostatului hipotalamic, temperatura noastr\u0103 va fi reglat\u0103 \u00een acela\u015fi mod ca atunci c\u00e2nd nu avem febr\u0103, numai c\u0103 se va \u0163inti mereu acel nivel ridicat al temperaturii. C\u00e2t de intens e efectul pirogenilor de comutare a termostatului hipotalamic? C\u00e2teva nanograme de pirogeni bacterieni purifica\u0163i injecta\u0163i unei persoane pot determina cre\u015fterea temperaturii corporale cu 5,6\u00b0C.<\/p>\n\n\n\n<p>Antipireticele (medicamentele care reduc febra) ac\u0163ioneaz\u0103 tocmai la nivelul acestor prostaglandine, inhib\u00e2ndu-le sinteza.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Este, totu\u015fi, febra bun\u0103 la ceva?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Din perspectiv\u0103 evolu\u0163ionist\u0103, fenomenul este prezent de sute de milioane de ani. Pe\u015ftii, amfibienii \u015fi reptilele fac febr\u0103. C\u00e2nd pe\u015ftilor li se injecteaz\u0103 endotoxin\u0103 bacterian\u0103 sau bacterii gram-negative, ei \u00ee\u015fi cresc temperatura corporal\u0103 \u00eenot\u00e2nd spre ape mai calde. C\u00e2nd \u015fop\u00e2rlele sunt injectate cu bacterii sau pirogeni, ele genereaz\u0103 febr\u0103 st\u00e2nd la soare pentru a-\u015fi cre\u015fte temperatura central\u0103 la niveluri \u201efebrile\u201d. \u00cen multe situa\u0163ii, cre\u015fterea temperaturii corporale amelioreaz\u0103 supravie\u0163uirea. Cre\u015fterea \u015fi virulen\u0163a c\u00e2torva specii bacteriene este afectat\u0103 la temperaturi \u00eenalte; astfel, terapia prin febr\u0103 a fost utilizat\u0103 de ex. pentru a trata neurosifilisul \u00eenainte de introducerea antibioticelor.<\/p>\n\n\n\n<p>Efectele benefice ale febrei alc\u0103tuiesc un subiect controversat. Varia\u0163iile temperaturii din plaja febril\u0103 par s\u0103 creasc\u0103 activitatea fagocitic\u0103 \u015fi bactericid\u0103 a neutrofilelor \u015fi efectele citotoxice ale limfocitelor. Astfel, probabil c\u0103 febra cre\u015fte capacitatea de a supravie\u0163ui unei infec\u0163ii. Studii in vitro au ar\u0103tat c\u0103 febra stimuleaz\u0103 proliferarea limfocitelor T.<\/p>\n\n\n\n<p>Astfel de mecanisme \u201eprimitive\u201d au avut cu siguran\u0163\u0103 un rol foarte important \u00een evolu\u0163ia omului, dar la nivelul \u015ftiin\u0163ific atins \u00een prezent nu ne mai putem permite s\u0103 ne l\u0103s\u0103m \u00een voia pirogenilor exogeni adu\u015fi de orice agent infec\u0163ios pentru a vindeca toate patologiile induse, indiferent de severitatea lor, indiferent de particularit\u0103\u0163ile persoanei afectate. Pentru c\u0103 statisticile nu ar fi \u00een favoarea noastr\u0103. Vom discuta ceva mai jos despre oportunitatea interven\u0163iilor terapeutice.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>C\u00e2nd \u015fi cum combatem febra?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen cazul copiilor, este foarte important s\u0103 consulta\u0163i un medic pediatru. Numai acesta v\u0103 poate oferi indica\u0163ii adecvate bazate pe ghidurile terapeutice actuale \u015fi adaptate la experien\u0163a proprie. Noi ne propunem prin aceste articole s\u0103 oferim l\u0103muriri generale prin no\u0163iuni preponderent teoretice.<\/p>\n\n\n\n<p>Concluziile la care au ajuns autorii tratatului Harrison\u2019s Principles of Internal Medicine (17th Edition) sunt urm\u0103toarele: Majoritatea episoadelor febrile sunt asociate unor infec\u0163ii autolimitate, cum ar fi bolile virale obi\u015fnuite. Folosirea antipireticelor nu este contraindicat\u0103 \u00een cazul acestora: momentan nu exista suficiente dovezi c\u0103 antipireticele ar \u00eent\u00e2rzia vindecarea infec\u0163iilor bacteriene\/virale sau c\u0103 febra ne-ar ajuta s\u0103 trecem printr-o perioad\u0103 de convalescen\u0163\u0103 mai u\u015foar\u0103. Mai mult, PGE2 (prostaglandin\u0103) este puternic imunosupresant\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dincolo de posibile efecte benefice ale sindromului febril asupra replic\u0103rii bacteriene\/virale, temperatura crescut\u0103 implic\u0103 numeroase \u201ecosturi\u201d ale gazdei, pe l\u00e2ng\u0103 disconfortul evident. Pentru fiecare cre\u015ftere cu 1 grad Celsius a temperaturii corporale, apare o cre\u015ftere a consumului de O2 cu 13% \u015fi necesit\u0103\u0163i calorice \u015fi lichidiene crescute. Necesit\u0103\u0163ile metabolice crescute pot afecta fetusul \u00een timpul sarcinii, precum \u015fi pacien\u0163ii cu afectare a circula\u0163iei cardiace sau cerebrale. Mu\u015fchiul scheletic va fi folosit ca o surs\u0103 de energie, cu eliberarea de aminoacizi pentru gluconeogenez\u0103 \u015fi pentru formarea clonelor de celule imune. Febra poate reduce acuitatea psihic\u0103 \u015fi poate produce delir sau stupor. Un singur episod de febr\u0103 mai mare sau egal cu 37,8\u00b0C \u00een primul trimestru al sarcinii dubleaz\u0103 riscul de apari\u0163ie a defectelor tubului neural la f\u0103t (spina bifida etc.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centotdeauna trebuie s\u0103 c\u00e2nt\u0103rim foarte bine situa\u0163ia \u00een care ne afl\u0103m. Exist\u0103 pu\u0163ine date care s\u0103 arate c\u0103 febra mic\u0103 sau moderat\u0103 ar fi d\u0103un\u0103toare sau c\u0103 terapia antipiretic\u0103 ar fi foarte benefic\u0103 \u00een cazul acesta, cu c\u00e2teva excep\u0163ii: copiii cu istoric de crize convulsive febrile, femeile gravide, pacien\u0163ii cu func\u0163ie cardiac\u0103, pulmonar\u0103 sau cerebral\u0103 afectat\u0103. Desigur, \u00een hiperpirexie (peste 41\u00b0C) tratamentul cu antipiretice este clar recomandat, al\u0103turi de r\u0103cirea fizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>La copii, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de efectele negative ale febrei, dar \u015fi de cele ale folosirii excesive a antipireticelor. Paracetamolul, \u00een doze mari sau folosit o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 poate duce la insuficien\u0163\u0103 hepatic\u0103, iar aspirina nu trebuie folosit\u0103 niciodat\u0103 la copii (risc de sindrom Reye). Ibuprofenul \u00een dozele recomandate de pediatru pare o variant\u0103 superioar\u0103 paracetamolului.<\/p>\n\n\n\n<p>Febra, pe de alt\u0103 parte, poate produce: deshidratare, convulsii, cefalee\/alterare a st\u0103rii de con\u015ftien\u0163\u0103. Este indicat s\u0103 se reduc\u0103 disconfortul produs la copii, mai ales men\u0163in\u00e2nd febra sub 38,9\u00b0C sau chiar sub 38,5\u00b0C pentru a se evita riscul apari\u0163iei convulsiilor febrile. De\u015fi acestea sunt \u00een majoritatea cazurilor convulsii febrile simple, apar\u00e2nd la copii anterior normali, f\u0103r\u0103 anomalii la examenul neurologic \u015fi psihic, \u015fi trec f\u0103r\u0103 s\u0103 lase un deficit postcritic, ele nu sunt o manifestare dezirabil\u0103. La copiii ce au deja istoric de convulsii febrile, febra ar trebui comb\u0103tut\u0103 energic. Prezentarea la medic este recomandat\u0103 \u00een oricare dintre situa\u0163ii, evaluarea medical\u0103 a copilului este obligatorie, mai ales pentru excluderea unor afec\u0163iuni ale Sistemului Nervos Central (meningite etc.)<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Aten\u0163ie:<\/strong>&nbsp;pute\u0163i ajuta sc\u0103derea temperaturii corporale prin \u00eempachet\u0103ri, \u00eenf\u0103\u015f\u0103ri cu comprese umede, dar nu folosi\u0163i spirt sau o\u0163et! Cea mai bun\u0103 variant\u0103 este apa pentru umezirea lor. Exist\u0103 riscul absorb\u0163iei prin piele a alcoolului etilic, de ex.<\/p>\n\n\n\n<p>Deshidratarea este o consecin\u0163\u0103 de asemenea nefast\u0103 a febrei. Se estimeaz\u0103 c\u0103 se pierd aprox. 200 ml de ap\u0103 pe metru p\u0103trat la fiecare grad Celsius peste 38 grade. Copiii trebuie \u00eencuraja\u0163i s\u0103 bea lichide, f\u0103r\u0103 cafein\u0103 (aten\u0163ie la variantele de ice-tea din comer\u0163 care o con\u0163in, sau alte ceaiuri la plicule\u0163e), deoarece aceasta cre\u015fte eliminarea apei prin urin\u0103. Apa nu este \u00eentotdeauna recomandat\u0103, ea nu con\u0163ine suficien\u0163i electroli\u0163i care s\u0103-i \u00eenlocuiasc\u0103 pe cei pierdu\u0163i. Sunt recomandate supele clare (de pui, de ex.), solu\u0163ii de rehidratare oral\u0103 disponibile la farmacie, gen Pedialyte (\u00een SUA).<\/p>\n\n\n\n<p>Sursa:realitatea<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Febra se define\u015fte ca o cre\u015ftere a temperaturii corporale peste limita obi\u015fnuit\u0103 a normalului.&nbsp; \u00cen general, temperatura normal\u0103 a corpului<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":92271,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[80],"tags":[],"class_list":["post-92270","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-sanatate"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/febra.jpg?fit=828%2C493&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-o0e","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=92270"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92270\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92272,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92270\/revisions\/92272"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/92271"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=92270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=92270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=92270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}