{"id":92592,"date":"2022-11-28T11:59:18","date_gmt":"2022-11-28T09:59:18","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=92592"},"modified":"2022-11-28T11:59:21","modified_gmt":"2022-11-28T09:59:21","slug":"28-noiembrie-ziua-bucovinei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=92592","title":{"rendered":"28 noiembrie-Ziua Bucovinei"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Ziua Bucovinei este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 2015, la 28 noiembrie, fiind instituit\u0103 prin Legea 250\/2015. La aceast\u0103 dat\u0103, \u00een 15\/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cern\u0103u\u0163i, mo\u0163iunea privind “Unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pe vecie a Bucovinei, \u00een vechiile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru cu Regatul Rom\u00e2niei”. Regele Ferdinand I a consfin\u0163it actul unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia, prin decretul din 18\/31 decembrie 1918, c\u00e2nd doi reprezentan\u0163i ai acestei provincii istorice, respectiv Iancu Flondor \u015fi Ion Nistor, au intrat \u00een Guvernul Rom\u00e2niei condus de Ion I.C. Br\u0103tianu. Parlamentul rom\u00e2n, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0163\u0103 solemn\u0103, la 29 decembrie 1919, a confirmat actul Unirii, potrivit volumului “Istoria Rom\u00e2niei \u00een date” (2003).

\u00cenfr\u00e2ngerea militar\u0103 din Primul R\u0103zboi Mondial a dus \u015fi la destr\u0103marea imperiilor centrale – Austro-Ungaria, otoman \u015fi \u0163arist. Primul care s-a pr\u0103bu\u015fit a fost, cum era de a\u015fteptat, cel austro-ungar. La 3\/16 octombrie 1918, \u00eemp\u0103ratul Carol I de Habsburg trimitea manifestul intitulat “C\u0103tre popoarele mele credincioase” ce privea reorganizarea imperiului \u00eentr-o federa\u0163ie de \u015fase state “independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez \u015fi ucrainean), Transilvania r\u0103m\u00e2nea \u00een continuare \u00een componen\u0163a Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu ora\u015fele Cern\u0103u\u0163i, Storojine\u0163 \u015fi Siret, urma s\u0103 intre \u00een Ucraina, conform volumului amintit.<\/p>\n\n\n\n


Un r\u0103spuns \u00een fa\u0163a acestei manevre a venit din partea rom\u00e2nilor emigra\u0163i din Austro-Ungaria, \u00een numele lor \u015fi “al fra\u0163ilor subjuga\u0163i de acas\u0103”. \u00cen cadrul Adun\u0103rii de la Ia\u015fi, din 6\/19 octombrie 1918, a fost adoptat\u0103 Declara\u0163ia prin care nu se recuno\u015ftea Monarhiei dreptul de a se ocupa de soarta rom\u00e2nilor din Ardeal \u015fi Bucovina. Rom\u00e2nii ardeleni \u015fi bucovineni \u015fi-au exprimat astfel hot\u0103r\u00e2rea s\u0103 lupte “prin toate mijloacele \u015fi pe toate c\u0103ile, ca \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc s\u0103 fie constituit \u00eentr-un singur stat na\u0163ional \u015fi liber, sub domnia Dinastiei rom\u00e2ne”, se arat\u0103 \u00een ampla lucrare “Istoria rom\u00e2nilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedic\u0103, 2003).

De cealalt\u0103 parte, Adunarea Na\u0163ional\u0103 Constituant\u0103 a Consiliului Na\u0163ional Ucrainean convocat\u0103, la Liov, a proclamat “independen\u0163a” teritoriului ucrainean, \u00een cadrul Austro-Ungariei, urm\u00e2nd ca acesta s\u0103 \u00eenglobeze Gali\u0163ia oriental\u0103, Bucovina nord-vestic\u0103 \u015fi Rusia subcarpatic\u0103 din nordul Ungariei. Proclama\u0163ia de la Liov a produs o mare \u00eengrijorare \u00een r\u00e2ndul rom\u00e2nilor din Bucovina.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfin\u0163it unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia, ap\u0103rut in Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918\/1 ianuarie 1919.<\/p>\n\n\n\n

Foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI\/AGERPRES <\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Imediat, deputa\u0163ii rom\u00e2ni din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n din Austria, iar la 16\/29 octombrie 1918, venea declara\u0163ia de r\u0103spuns a “Corpului voluntarilor transilv\u0103neni \u015fi bucovineni” la manifestul amintit mai sus, \u00een care, se exprima voin\u0163a rom\u00e2nilor \u015fi se proclama dezlipirea provinciilor rom\u00e2ne\u015fti Transilvania, Banatul, Maramure\u015ful \u015fi Bucovina de la Austro-Ungaria \u015fi reunirea lor cu Rom\u00e2nia.

Frunta\u015fii mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor din Bucovina au \u00eentreprins o serie de ac\u0163iuni. Sextil Pu\u015fcariu, care avea leg\u0103turi str\u00e2nse cu refugia\u0163ii bucovineni, dar \u015fi cu factorii politici de la Ia\u015fi, a hot\u0103r\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu un \u00eensemnat grup de colaboratori, s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze publica\u0163ia “Glasul Bucovinei”, ce a avut un rol remarcabil \u00een lupta pentru unire. \u00cen primul num\u0103r ap\u0103rut la 9\/22 octombrie a fost publicat programul unioni\u015ftilor bucovineni, intitulat “Ce vrem” (scris de Sextil Pu\u015fcariu), adoptat la 11 octombrie 1918, \u00een care se preciza: “Vrem: s\u0103 r\u0103m\u00e2nem rom\u00e2ni pe p\u0103m\u00e2ntul nostru str\u0103mo\u015fesc \u015fi s\u0103 ne c\u00e2rmuim singuri, precum o cer interesele noastre rom\u00e2ne\u015fti” potrivit lucr\u0103rilor “Istoria Rom\u00e2niei \u00een date” (2003) \u015fi “Istoria rom\u00e2nilor \u00een timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol. II, autor Ioan Scurtu).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Sursa foto: istorie-romaneasca.ro<\/a> <\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

La 14\/27 octombrie 1918 a fost creat, la Cern\u0103u\u0163i, un Consiliu Na\u0163ional Rom\u00e2n, alc\u0103tuit din 50 de membri reprezent\u00e2nd diferite p\u0103turi sociale. Sub conducerea lui Iancu Flondor a fost formulat\u0103 dorin\u0163a Bucovinei \u00eentregi de unire cu “celelalte \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-un stat na\u0163ional independent”. Ucrainenii reuni\u0163i la r\u00e2ndul lor, \u00eentr-o adunare na\u0163ional\u0103 (31 octombrie\/12 noiembrie), au refuzat s\u0103 recunoasc\u0103 hot\u0103r\u00e2rile rom\u00e2nilor. Teritoriul Bucovinei a devenit, astfel, loc de disput\u0103. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, Iancu Flondor, a f\u0103cut apel la guvernul rom\u00e2n, aflat, \u00eenc\u0103, \u00een exil, la Ia\u015fi. Regele Ferdinand I a admis aceast\u0103 cerere, iar la 11\/24 noiembrie, Divizia 8 Infanterie a generalului Iacob Zadic a intrat \u00een Cern\u0103u\u0163i, potrivit lucr\u0103rii “O istorie a rom\u00e2nilor” (Editura Meronia, 2007, autor Ion Bulei). A doua zi s-a \u00eentrunit Consiliul Na\u0163ional, ai c\u0103rui reprezentan\u0163i au declarat c\u0103 \u00een virtutea hot\u0103r\u00e2rii Constituantei din 14\/27 octombrie, Consiliul \u00ee\u015fi impune autoritatea asupra \u00eentregii Bucovine.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfin\u0163it unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia, ap\u0103rut in Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918\/1 ianuarie 1919.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

La 15\/28 noiembrie 1918, \u00een Sala Sinodal\u0103 a Palatului Mitropolitan din Cern\u0103u\u0163i, s-au desf\u0103\u015furat lucr\u0103rile Congresului General al Bucovinei, la care au participat 74 de delega\u0163i ai Consiliului Na\u0163ional, 13 delega\u0163i ai ucrainenilor, \u015fapte ai germanilor \u015fi \u015fase ai polonezilor. S-au aflat la Cern\u0103u\u0163i, c\u00e2teva mii de locuitori veni\u0163i din diferite col\u0163uri ale Bucovinei.<\/p>\n\n\n\n


Pre\u015fedintele Congresului, Iancu Flondor, a prezentat Mo\u0163iunea, care s-a constituit \u00eentr-o hot\u0103r\u00e2t\u0103 declara\u0163ie de unire, subliniind caracterul rom\u00e2nesc al Bucovinei \u015fi asuprirea na\u0163ional\u0103 din 144 de ani de st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hot\u0103r\u00e2t: ”Unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei, \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru cu Regatul Rom\u00e2niei”. At\u00e2t reprezentantul polonezilor, Stanislaus Kwiatkowski, c\u00e2t \u015fi cel al germanilor, Alois Lebouton, s-au pronun\u0163at \u00een favoarea unirii.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Iancu Flondor<\/p>\n\n\n\n

Sursa foto: historia.ro<\/a> <\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

O edi\u0163ie special\u0103 a ”Glasului Bucovinei” a salutat hot\u0103r\u00e2rea adoptat\u0103: ”Visul nostru de aur s-a \u00eemplinit. P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, care au murit de dorul acestui vis, de azi \u00eenainte vor g\u0103si odihna cuvenit\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul liber \u015fi dezrobit”, potrivit ”Istoria rom\u00e2nilor” (vol. VII, tom II, Ed. Enciclopedic\u0103, 2003).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Sursa foto: istorie-romaneasca.ro<\/a> <\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n


***<\/strong>

La 2 octombrie 2013, Plenul Senatului Rom\u00e2niei a adoptat proiectul de lege prin care data de 28 noiembrie urma s\u0103 devin\u0103 Ziua Bucovinei. Camera Deputa\u0163ilor, forul decizional, a adoptat proiectul la 7 octombrie 2015. Ini\u0163iatorii acestui proiect de lege au fost trei senatori \u015fi un deputat PNL care, \u00een expunerea de motive au precizat c\u0103 “aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 parlamentar\u0103 are \u015fi rolul de a impulsiona activitatea asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti din regiunea Cern\u0103u\u0163i (actuala Bucovina de Nord) \u015fi de a trezi con\u015ftiin\u0163a tinerei genera\u0163ii cu privire la istoria \u015fi valorile politico-sociale ale poporului rom\u00e2n. Nu trebuie uitate sacrificiile str\u0103mo\u015filor pentru formarea Statului Unitar Na\u0163ional Rom\u00e2n, visul Rom\u00e2niei Mari, iar ca stat european nu trebuie uitate valorile fiec\u0103rei provincii rom\u00e2ne\u015fti care fac parte din mo\u015ftenirea cultural\u0103 european\u0103”, potrivit\u00a0http:\/\/cdep.ro\/<\/a>.

Cu prilejul acestei s\u0103rb\u0103tori, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale \u015fi locale, precum \u015fi institu\u0163iile publice, pot organiza manifest\u0103ri cultural-\u015ftiin\u0163ifice, fondurile necesare put\u00e2nd fi asigurate din bugetele locale sau, dup\u0103 caz, din bugetele autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice centrale ori ale institu\u0163iilor publice.

Legea nr. 250\/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie, Ziua Bucovinei, a fost promulgat\u0103 de pre\u015fedintele Klaus Iohannis la 28 octombrie 2015 \u015fi a fost publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015, conform\u00a0http:\/\/cdep.ro\/<\/a>. <\/p>\n\n\n\n

Sursa:agerpres<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua Bucovinei este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 2015, la 28 noiembrie, fiind instituit\u0103 prin Legea 250\/2015. La aceast\u0103 dat\u0103, \u00een 15\/28<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":92594,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-92592","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i1.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/descarcare-11.jpg?fit=305%2C165&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-o5q","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92592","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=92592"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92592\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":92595,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/92592\/revisions\/92595"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/92594"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=92592"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=92592"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=92592"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}