{"id":9369,"date":"2016-06-15T08:18:27","date_gmt":"2016-06-15T05:18:27","guid":{"rendered":"http:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=9369"},"modified":"2016-06-15T08:18:27","modified_gmt":"2016-06-15T05:18:27","slug":"periplu-prin-judetul-dolj-top-10-locuri-care-merita-vizitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=9369","title":{"rendered":"Periplu prin jude\u0163ul Dolj. Top 10 locuri care merit\u0103 vizitate"},"content":{"rendered":"

Printre destina\u0163iile unde pute\u0163i petrece timpul liber at\u00e2t \u00een Craiova, dar \u015fi \u00een jude\u0163ul Dolj am decis s\u0103 v\u0103 propunem un top10. Sunt locuri care merit\u0103 vizitate \u015fi care te aduc mai aproape de istorie.<\/p>\n

Parcul \u201eNicolae Romanescu\u201c\"parc\"
\nInaugurarea Parcului Nicolae Romanescu a avut loc \u00een anul 1903 \u00een prezen\u0163a Regelui Rom\u00e2niei, Carol I, a principelui Ferdinand, dar \u015fi a prim-ministrului Dimitrie Sturza.<\/p>\n

\u201ePrimarul Nicolae Romanescu a hot\u0103r\u00e2t \u00een anul 1900 s\u0103 angajeze un peisagist francez care s\u0103 se ocupe de conturarea parcului. A reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 medalia de aur \u00een Expozi\u0163ia de la Paris din 1900, iar astfel a trecut harta parcurilor celebre din Europa. Arhitectul francez Edurad Redont a venit cu idei \u00eendr\u0103zne\u0163e pentru perioada respectiv\u0103\u201c, a spus Toma R\u0103dulescu, istoric. \u00a0 Parcul \u201eNicolae Romanescu\u201c a intrat \u00eentr-un amplu proces de modernizare, dup\u0103 100 de ani de la inagurare.<\/p>\n

Muzeul de Art\u0103<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Muzeul de Art\u0103 din Craiova a fost ridicat \u00een anul 1896 dup\u0103 planurile unui arhitec francez. A \u00a0fost inaugurat \u00een anul 1909 de Nicolae \u015fi Jean, ceid doi fii ai lui Constantin Mihail. Nicolae a tr\u0103it ultima perioad\u0103 a vie\u0163ii \u00een Fran\u0163a, acolo unde s-a \u015fi c\u0103lug\u0103rit, Jean a ales s\u0103 locuieasc\u0103 la palat. A continut s\u0103 \u00ee\u015fi sporeasc\u0103 averea \u015fi a devenit unul dintre cei mai boga\u0163i oameni din \u0163ar\u0103, iar \u00een anii crizei economice mondiale din 1929-1933, a girat statul rom\u00e2n cu averea sa parte din \u00eemprumuturile pe care acesta le-a contractat \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen anul 1936, a murit \u015fi, fiind ultimul reprezentant al familiei, a decis, prin testament, s\u0103-\u015fi doneze averea statului rom\u00e2n, cu condi\u0163ia s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze Funda\u0163ia \u201dJean C. Mihail\u201c.<\/p>\n

Gr\u0103dina Botanic\u0103<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Gr\u0103dina Botanic\u0103 din Craiova este situat\u0103 \u00een partea de sud-vest a ora\u015fului \u015fi se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de aproximativ 13 hectare. A fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1952 \u015fi de\u0163ine material biologic viu pentru studiu \u015fi cercet\u0103ri fundamentale \u015fi aplicative.<\/p>\n

Casa B\u0103niei<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Casa B\u0103niei este cea mai veche cl\u0103dire din Craiova \u015fi a fost la sf\u00e2r\u015fitul secolului XV-lea de boierii Craiove\u015fti, iar \u00een anul 1699 a fost reconstruit\u0103 de domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu.A \u00a0fost de-a lungul anilor sfat boieresc, seminar, sediul arhivelor, judecatorie, colegiu, iar \u00een prezent este muzeu de etnografie, \u00een ale c\u0103rui exponate se reg\u0103sesc formele \u015fi motivele geometrice cu care Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a uimit lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n

Casa B\u0103niei a ascuns mult\u0103 vreme un adev\u0103rat labirint subteran, construit cu scopul de a face posibil\u0103 retragerea celor care st\u0103teau \u00een ea, pe vreme de r\u0103zboi. Dat uit\u0103rii spre sf\u00e2r\u015fiul secolului al XIX-lea, labirintul a fost redescoperit \u00een anii \u201830 de elevii \u015fcolii ce func\u0163iona pe atunci \u00een Casa B\u0103niei. Labirintul a fost descoperit 30 de ani mai t\u00e2rziu de securitate, iar imediat s-a decis zidirea \u015fi \u00eengroparea lui definitiv\u0103.
\nRezerva\u0163ie ornitologic\u0103 la Ciupercenii Noi<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Rezerva\u0163ia ornitologic\u0103 din zona Ciuperceni-Desa a fost declarat\u0103 arie protejat\u0103 \u00een anul 1971, prin mai multe acte normative elaborate. Teritoriul ocrotit de lege se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 200 de hectare, iar aici tr\u0103iesc peste 120 de specii de p\u0103s\u0103ri, unele rare. \u00a0 \u00a0 Rezerva\u0163ie ornitologic\u0103 la Ciupercenii Noi se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 200 de hectare \u00a0 Rezerva\u0163ia ornitologic\u0103 din zona Ciuperceni-Desa se afl\u0103 \u00een zona inundabil\u0103 a Dun\u0103rii, iar printre speciile de p\u0103s\u0103ri care se g\u0103sesc \u00een aceast\u0103 zon\u0103 sunt: barza neagr\u0103, ra\u0163a pestri\u0163\u0103, codobatura alb\u0103, egreta mic\u0103 sau st\u00e2rcul ro\u015fu. Rezerva\u0163ia este inclus\u0103 \u00een perimetrul a dou\u0103 situri Natura 2000 (Aria de Protec\u0163ie Special\u0103 Avifaunistic\u0103 Calafat-Ciuperceni Dun\u0103re \u015fi situl de interes comunitar Desa-Ciuperceni), al\u0103turi de alte dou\u0103 arii protejate de interes na\u0163ional (Balta Lata, cu o suprafa\u0163\u0103 de 28 de hectare, \u015fi aria protejat\u0103 Balta Neagr\u0103, cu o suprafa\u0163\u0103 de 1,20 ha, situate pe teritoriul administrativ al comunei Desa).<\/p>\n

Castrul roman de la R\u0103carii de Jos<\/p>\n

\"Imagine<\/p>\n

Castrul roman din localitatea doljean\u0103 R\u0103carii de Jos este considerat de speciali\u015fti unul dintre cele mai mari castre de pe teritoriul Olteniei romane. Este \u00een prezent unul dintre cele mai importante monumente arheologice din jude\u0163ul Dolj, a fost edificat \u00een perioada r\u0103zboaielor daco-romane \u015fi l\u0103rgit ulterior, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al II-lea, fiind reconstruit din piatr\u0103 la \u00eenceputul secolului al III-lea. Fortifica\u0163ia are forma unui dreptunghi cu latura mare de 170 de metri \u015fi latura mic\u0103 de 140 de metri, \u00een col\u0163urile c\u0103ruia se aflau turnuri de supraveghere. \u00cen interiorul castrului, pe l\u00e2ng\u0103 cl\u0103direa comandamentului, au fost construite bar\u0103ci pentru cazarea solda\u0163ilor, o magazie de alimente \u015fi alte stabilimente.<\/p>\n

Casa memorial\u0103 Amza Pellea<\/p>\n

\"Image\"<\/p>\n

Amza Pellea, unul dintre cei mai mari actori rom\u00e2ni ai tuturor timpurilor, s-a n\u0103scut pe data de 7 aprilie 1931, \u00een ora\u015ful B\u0103ile\u015fti, din jude\u0163ul Dolj.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu 8 ani a fost inaugurat\u0103 \u201eCasa Memorial\u0103 Amza Pellea\u201c \u00een ora\u015ful B\u0103ile\u015fti. \u201e\u00cen ea sunt obiecte personale ale actorului, fotografii cu so\u0163ia actorului Domnica, dar \u015fi cu fiica Oana. Fanii lui Amza Pellea pot vedea o scrumier\u0103 al\u0103turi de tabachera lui, certificatul de botez, lanseta cu care a pescuit ultima dat\u0103, p\u0103l\u0103ria preferat\u0103, o vest\u0103, o paporni\u0163\u0103, o lad\u0103 de zester, dar \u015fi o sticl\u0103 cu ziab\u0103r. \u00a0Mai sunt \u015fi dou\u0103 ceasuri vechi, oprite am\u00e2ndou\u0103 la ora 7,25. Ora la care artistul a plecat, \u00een urm\u0103 cu 32 de ani\u201c, a spus Marcel Bo\u0163a, directorul Casei de Cultur\u0103 Amza Pellea.<\/p>\n

Casa memorial\u0103 Amza Pellea a fost inaugurat\u0103 \u00een urm\u0103 cu opt ani.<\/p>\n

Palatul Marincu din Calafat<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

 <\/p>\n

Palatul Marincu din Calafat a fost ridicat la \u00eenceputul secolulul 20 \u015fi a fost realizat \u00een stilul necolasic francez cu accente de baroc \u015fi rococo. Fastuoasa cl\u0103dire a fost pus\u0103 pe picioare de \u015etefan Marincu, fostul edil al ora\u015fului, dar \u015fi cel care a \u00eenfiin\u0163at prima banc\u0103 \u00een localitate. \u00a0 \u00a0 Palatul Marincu din Calafat a fost ridicat la \u00eenceputul secolului 20\u00a0 \u00a0 Palatul Marincu a fost construit de \u015etefan Marincu \u015fi so\u0163ia sa, \u00een memoria fiicei lor care a murit la v\u00e2rsat de 13 ani, r\u0103pus\u0103 de tuberculoz\u0103. Fostul edil al ora\u015fului Calafat era un om foarte bogat cu studii la Viena \u015fi Bra\u015fov. S-a c\u0103s\u0103torit cu Maria, fata unui mo\u015fier din localitatea Maglavit, iar \u00eempreun\u0103 au avut dou\u0103 fete. Olga a murit la doar un an de meningit\u0103, iar M\u0103rioara la 13 ani.<\/p>\n

Portul Cultural Cetate<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Portul Cultural Cetate este catalogat ca un mic paradis pe malul Dun\u0103rii, iar locul a fost transformat de Mircea Dinescu \u00eentr-un loc cultural. S-a n\u0103scut pe ruina fostului port agricol care a ap\u0103rut \u00een anul 1880.\u00a0 Barbu Drug\u0103 a fost st\u0103p\u00e2nul portului din Cetate. \u00a0 \u00a0 Portul Cultural Cetate a fost transformat \u00eentr-un loc cultural de Mircea Dinescu<\/p>\n

M\u00e2n\u0103stirea de la Maglavit<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

M\u00e2n\u0103stirea Maglavit este un loc care are leg\u0103tur\u0103 cu numele lui Petrache Lupu. Construc\u0163ia l\u0103ca\u015fului de cult a \u00eenceput \u00een anul 1936, \u00eens\u0103 a fost desfiin\u0163at\u0103 de comuni\u015fti \u015fi re\u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1990. La M\u00e2n\u0103stirea Maglavit este \u00eenmorm\u00e2ntat Petrache Lupu. \u00a0 \u00a0 La M\u00e2n\u0103stirea Maglavit este \u00eenmorm\u00e2ntat Petrache Lupu.<\/p>\n

Sursa:adevarul.ro<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Printre destina\u0163iile unde pute\u0163i petrece timpul liber at\u00e2t \u00een Craiova, dar \u015fi \u00een jude\u0163ul Dolj am decis s\u0103 v\u0103 propunem<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9375,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-9369","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/06\/29921plimbare-in-natura-1.jpg?fit=550%2C400&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-2r7","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9369"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9369\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9376,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9369\/revisions\/9376"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9375"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}