La 14 februarie, \u00een fiecare an, este s\u0103rb\u0103torit\u0103 Ziua Sf\u00e2ntului Valentin (Valentine’s Day) sau Ziua \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor. Este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00een general, ca o zi a iubirii, \u00eens\u0103 alte culturi \u015fi-au dezvoltat propriile tradi\u0163ii pentru marcarea acestei zile incluz\u00e2nd at\u00e2t membrii familiei c\u00e2t \u015fi prietenii. \u00cen aceast\u0103 zi, se fac schimburi de mesaje de dragoste \u015fi afec\u0163iune, se d\u0103ruiesc buchete de flori \u015fi cutii cu bomboane de ciocolat\u0103, dar \u015fi cadouri deosebite precum invita\u0163ii la cin\u0103 sau experien\u0163e inedite \u00een natur\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Exist\u0103 mai multe legende legate de originile acestei s\u0103rb\u0103tori. Unele sus\u0163in c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea din 14 februarie \u00ee\u015fi are originile \u00een perioada roman\u0103, \u00een festivalul p\u0103g\u00e2n al Lupercaliilor, ce marca venirea prim\u0103verii, cu ritualuri de fertilitate \u015fi g\u0103sirea perechii. Al\u0163ii leag\u0103 aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare de Sf. Valentin, un personaj \u00eenconjurat, la r\u00e2ndul s\u0103u, de numeroase legende. Se pare, c\u0103 Sf. Valentin a fost un preot care a tr\u0103it la Roma, \u00een perioada secolului al III-lea. El \u00eei c\u0103s\u0103torea, \u00een secret, pe tinerii \u00eendr\u0103gosti\u0163i, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd hot\u0103r\u00e2rea \u00eemp\u0103ratului Claudius II care interzicea c\u0103s\u0103toria b\u0103rba\u0163ilor tineri. El considera c\u0103 astfel ace\u015ftia puteau fi solda\u0163i mult mai buni dec\u00e2t cei care aveau familii. Descoperit, preotul a fost ucis.<\/p>\n\n\n\n
O alt\u0103 legend\u0103 sus\u0163ine c\u0103 Sf. Valentin din Terni, un episcop, ar fi adev\u0103ratul patron al acestei s\u0103rb\u0103tori. \u015ei el a fost decapitat la ordinul aceluia\u015fi \u00eemp\u0103rat, pentru \u00eencerc\u0103rile sale de a-i ajuta pe cre\u015ftini s\u0103 fug\u0103 din \u00eenchisorile romane, unde erau adesea b\u0103tu\u0163i \u015fi tortura\u0163i. Potrivit unei alte legende, un de\u0163inut, pe nume Valentin, \u00eendr\u0103gostit de fata administratorului \u00eenchisorii, i-a trimis acesteia prima scrisoare de dragoste (prima “valentin\u0103”), \u00eenainte de a muri, pe care a semnat-o “de la Valentinul t\u0103u”, o expresie care este folosit\u0103 \u015fi ast\u0103zi. <\/p>\n\n\n\n
Abia la sf\u00e2r\u015fitul secolului al V-lea, Papa Gelasius I a decis ca ziua de 14 februarie, \u00een care a fost executat Valentin, s\u0103-i poarte numele \u015fi s\u0103 fie dedicat\u0103 martiriului s\u0103u, pun\u00e2nd cap\u0103t manifest\u0103rilor p\u0103g\u00e2ne ale Lupercaliilor. Sf\u00e2ntul Valentin al Romei a existat ca persoan\u0103, fiind comemorat la 14 februarie, \u00een calendarul romano-catolic. Martirul a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00eentr-un cimitir de pe Via Flaminia, \u00een zona de nord a Romei.<\/p>\n\n\n\n
Ziua Sf\u00e2ntului Valentin, Ziua \u00cendr\u0103gosti\u021bilor <\/p>\n\n\n\n
Prima persoan\u0103, care a men\u0163ionat Ziua Sf\u00e2ntului Valentin ca fiind ziua celebr\u0103rii iubirii, a fost poetul englez medieval Geoffrey Chaucer (cca. 1373-1400), \u00een poemul s\u0103u “Parlement of Foules” (cca. 1380), ale c\u0103rui versuri reflectau credin\u0163a larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een Evul Mediu c\u0103 p\u0103s\u0103rile \u00ee\u015fi alegeau perechea la mijlocul lunii februarie. \u00cen 1415, Charles, duce de Orleans, \u00eenchis \u00een Turnul Londrei, \u00een urma captur\u0103rii sale \u00een B\u0103t\u0103lia de la Agincourt, i-a scris un poem so\u0163iei sale, Bonne de Armagnac.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen poemul scris \u00een limba francez\u0103, Charles a folosit termenul de “valentin\u0103” referindu-se la so\u0163ia sa. Cei doi nu s-au mai rev\u0103zut. Mesajul scris face parte acum din colec\u0163ia de manuscrise a Bibliotecii Britanice din Londra. Se pare c\u0103 \u015fi regele Henry al V-lea a dorit s\u0103-i trimit\u0103 o “valentin\u0103” Catherinei de Valois, un scriitor pe nume John Lydgate, angajat \u00een acest sens, compun\u00e2nd mesajul.<\/p>\n\n\n\n
Cea mai veche “valentin\u0103” cunoscut\u0103, scris\u0103 \u00een limba englez\u0103, dateaz\u0103 din februarie 1477, c\u00e2nd Margery Brews s-a referit la John Paston, pe\u0163itorul s\u0103u, drept “right welbelouyd Voluntyn”. Membru al nobilei familii Norfolk, Paston nu era mul\u0163umit de m\u0103rimea zestrei oferite de tat\u0103l ei. Probabil c\u0103 scrisorile sincere ale lui Margery i-au atras aten\u0163ia, cei doi c\u0103s\u0103torindu-se \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen Marea Britanie, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, prietenii \u015fi \u00eendr\u0103gosti\u0163ii din toate clasele sociale obi\u015fnuiau s\u0103 schimbe mici m\u0103rturii de afec\u0163iune sau note scrise de m\u00e2n\u0103. Din secolul urm\u0103tor, felicit\u0103rile tip\u0103rite au \u00eenceput s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 scrisorile scrise, fiind o modalitate u\u015foar\u0103 pentru oameni de a-\u015fi exprima emo\u0163iile \u00eentr-un moment \u00een care exprimarea direct\u0103 a sentimentelor proprii era descurajat\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Peste ocean, americanii au \u00eenceput, probabil, s\u0103 schimbe “valentine” la \u00eenceputul anilor 1700. Primele felicit\u0103ri produse \u00een serie au \u00eenceput s\u0103 fie v\u00e2ndute de prin anii 1840, de c\u0103tre Esther A. Howland (1828-1904). Cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de “Mama \u00cendr\u0103gosti\u0163ilor”, ea a realizat crea\u0163ii elaborate cu dantel\u0103 real\u0103, panglici \u015fi poze colorate.<\/p>\n\n\n\n
Sursa:digi24<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La 14 februarie, \u00een fiecare an, este s\u0103rb\u0103torit\u0103 Ziua Sf\u00e2ntului Valentin (Valentine’s Day) sau Ziua \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor. Este s\u0103rb\u0103torit\u0103, \u00een general,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":95247,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[6],"tags":[],"class_list":["post-95246","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-social"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/media-161328440601682400.jpg?fit=800%2C533&ssl=1","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-oMe","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95246","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=95246"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95246\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":95248,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/95246\/revisions\/95248"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/95247"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=95246"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=95246"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=95246"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}