{"id":96694,"date":"2023-03-21T10:11:27","date_gmt":"2023-03-21T08:11:27","guid":{"rendered":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=96694"},"modified":"2023-03-21T10:11:30","modified_gmt":"2023-03-21T08:11:30","slug":"cele-trei-statiunii-termale-cunoscute-din-vremea-dacilor-si-romanilor-lingura-romana-de-la-calan-a-rezistat-peste-19-secole","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/?p=96694","title":{"rendered":"Cele trei sta\u021biunii termale cunoscute din vremea dacilor \u0219i romanilor. \u201eLingura roman\u0103\u201d de la C\u0103lan a rezistat peste 19 secole"},"content":{"rendered":"\n

Pe malul Streiului s-au p\u0103strat ruinele uneia dintre cele trei sta\u021biunii termale cunoscute din vremea dacilor \u0219i romanilor. \u201eLingura roman\u0103\u201d de la C\u0103lan a rezistat peste 19 secole.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la mijlocul secolului al XIX-lea, \u00eenainte de \u00eenfiin\u021barea Uzinelor de fier ale C\u0103lanului, a\u0219ez\u0103rile de pe malul Streiului aflate \u00een prezent \u00een componen\u021ba ora\u0219ului C\u0103lan se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au c\u0103l\u0103torilor \u00eentr-o atmosfer\u0103 patriarhal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva biserici medievale \u2013 cele mai vechi din Rom\u00e2nia – ridicate din ruinele fostelor villa rustica, mo\u0219ii ale veteranilor romani stabili\u021bi \u00een \u021binuturile fertile <\/a>din \u00eemprejurimile coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa dominau micile sate traversate de r\u00e2ul Strei.<\/p>\n\n\n\n

\"Aquae<\/p>\n\n\n\n

Aquae C\u0103lan. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Pe dealuri, se vedeau r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unor cet\u0103\u021bi \u0219i cariere dacice, iar \u00een dep\u0103rtare culmile \u00eenz\u0103pezite ale Retezatului d\u0103deau farmec locurilor pitore\u0219ti din \u021binutul Hunedoarei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 \u00een centrul micilor sate din lunca Streiului, un monument misterios, \u00eenconjurat de b\u0103l\u021bi \u0219i mla\u0219tini, atr\u0103gea aten\u021bia c\u0103l\u0103torilor care traversau \u021binutul pe vechiul drum roman care lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa \u0219i sudul \u021b\u0103rii de valea Mure\u0219ului \u0219i mun\u021bii Apuseni.<\/p>\n\n\n\n

Locul \u00eemp\u00e2nzit de vestigii dacice \u0219i romane (video<\/em><\/strong>) purta \u00een Antichitate numele \u201eAd Aquas\u201d (Aquae) \u0219i era men\u021bionat pe una dintre cele mai reprezentative h\u0103r\u021bi din epoca roman\u0103, Tabula Peutingeriana.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen trecut, atmosfera din jurul bazinului de la C\u0103lan era de etern\u0103 prim\u0103v\u0103r\u0103. Apa nu \u00eenghe\u0163a, devenind astfel un paradis al broa\u015ftelor. \u00cemprejurimile termelor de l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Strei erau frumoase \u015fi romantice, iar baia aducea \u00eens\u0103n\u0103to\u015firea, scria c\u0103rturarul Aron Densu\u015fianu \u00een secolul al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Cu timpul, \u00een jurul vechii sta\u021biuni antice, priveli\u0219tea a\u0219ez\u0103rilor rurale a suferit transform\u0103ri radicale. Uzinele metalurgice \u0219i apoi combinatul \u201eVictoria\u201d au acoperit aproape 100 de hectare pe malul st\u00e2ng al Streiului, iar din anii \u201960, mai multe cartiere de blocuri au format noul ora\u0219 muncitoresc C\u0103lan, pe malul drept al r\u00e2ului.<\/p>\n\n\n\n

Trei sta\u021biuni termale \u00een Dacia<\/h2>\n\n\n\n

B\u0103ile termale Aquae C\u0103lan erau cunoscute din Antichitate. Al\u0103turi de ele, singurele men\u021bionate cu simbolul \u201estatio\u201d pe harta antic\u0103, alte dou\u0103 locuri cu ape termale au fost cartografiate pe teritoriul Daciei, cucerit de romani la \u00eenceputul secolului al doilea: Germisara (la Geoagiu B\u0103i) \u0219i Ad Mediam (actuala B\u0103ile Herculane).<\/p>\n\n\n\n

Toate cele trei se aflau pe drumul sau \u00een apropierea drumului imperial de circa 550 de kilometri de la Dierna la Porolissum.\"Aquae<\/p>\n\n\n\n

Aquae C\u0103lan. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u201eAutostrada\u201d antic\u0103 traversa provincia de la sud la nord, trec\u00e2nd prin \u201ePor\u021bile de Fier ale Transilvaniei\u201d, prin colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa \u0219i depresiunea Ha\u021begului. <\/a>Traseul continua pe v\u0103ile Streiului \u0219i Mure\u0219ului, spre Apulum \u0219i exploat\u0103rile de aur \u0219i de sare din Mun\u021bii Apuseni, apoi spre nordul provinciei.  <\/p>\n\n\n\n

\u00cen apropiere de C\u0103lan, la 40 de kilometri de centrul coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, romanii au captat izvoarele termale \u0219i puternic mineralizate ce provin din dealul aflat \u00een apropiere de malul st\u00e2ng al Streiului \u0219i au amenajat un bazin \u00een form\u0103 de lingur\u0103. Sta\u021biunea antic\u0103 de pe r\u00e2ul Strei a fost \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103, potrivit unor cercet\u0103tori, chiar \u0219i pe Columna lui Traian.<\/p>\n\n\n\n

\u201eIzvoarele termale \u015fi solul fertil al Luncii Streiului au impus Aquae ca o \u201estatio\u201d pe drumul ce lega Ulpia Traiana de Apulum. Din vechile thermae s-au mai p\u0103strat doar bazinul cioplit \u00een st\u00e2nc\u0103, utilizat de locuitorii din \u00eemprejurimi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Ansamblul bazin \u2013 canal, datorit\u0103 formei sale p\u0103strate \u00een timp, a fost denumit Lingura roman\u0103. B\u0103ile romane organizate erau mai accesibile celor boga\u0163i, st\u0103p\u00e2nilor de sclavi, autohtonii daco-ge\u0163i, locuitori ai satelor, continu\u00e2nd s\u0103-\u015fi t\u0103m\u0103duiasc\u0103 bolile prin vechile lor remedii, \u00eentr-un cadru mai pu\u0163in sofisticat\u201d<\/em>, ar\u0103ta cercet\u0103torul Alexandru Voinea \u00een lucrarea \u201eO incursiune \u00een istoria \u00eentre\u0163inerii s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii  prin ap\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201d.\"Aquae<\/p>\n\n\n\n

Aquae C\u0103lan. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n\n\n\n

Aici au fost descoperite, de-a lungul timpului, coloane ce au apar\u0163inut unor edificii, piese sculpturale, epigrafe, tegulae cu paviment \u015fi din ziduri, \u0163igle – unele cu \u015ftampila Legiunii XIII Gemina \u0219i numeroase monede. Unii istorici sus\u021bin c\u0103 izvoarele ar fi fost folosite \u0219i de daci, \u00eenainte de a fi amenajate de romani, aici fiind o a\u0219ezare dacic\u0103 numit\u0103 Idata (Ydata).<\/p>\n\n\n\n

Combinatul metalurgic a acoperit Aquae C\u0103lan cu funingine<\/h2>\n\n\n\n

Denumirea latin\u0103 a a\u0219ez\u0103rii este atestat\u0103 de inscrip\u0163ia Genio Pagi Aquaensis, p\u0103strat\u0103 pe o piatr\u0103 folosit\u0103 \u00een altarul bisericii medievale de la Streis\u00eengeorgiu (C\u0103lan). \u0218i alte inscrip\u021bii de pe obiectele depuse ca ofrand\u0103 \u00een bazinul termal, dedicate de vizitatori lui Hercule, Aesculap, Nimphe, Mitras \u0219i Silvanus, amintesc numele b\u0103ilor termale.<\/p>\n\n\n\n

La mijlocul anilor \u201990, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele sta\u021biunii antice Aquae C\u0103lan au fost cercetate de arheologii Adriana Rusu \u0219i Eugen Pescaru, de la Muzeul Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane din Deva. Raportul men\u021biona transform\u0103rile prin care vechea sta\u021biune a trecut \u00een secolul XX.<\/p>\n\n\n\n

Din cauza polu\u0103rii cu funingine, provenit\u0103 de la Combinatul siderurgic aflat \u00een vecin\u0103tate, b\u0103ile au fost abandonate ca loc de tratament \u015fi s-a \u00eencercat amenajarea bazinului ca siloz pentru depozitarea cartofilor. Aceste lucr\u0103ri au implicat umplerea p\u00e2n\u0103 la un anumit nivel a bazinului cu nisip, pietri\u015f de r\u00e2u \u015fi piatr\u0103<\/em>\u201d, ar\u0103tau arheologii.<\/p>\n\n\n\n

Bazinul antic nu mai este folosit<\/h2>\n\n\n\n

Dimensiunile bazinului antic erau, \u00een punctele maxime, de \u0219apte metri l\u0103\u021bime \u0219i 14 metri lungime, iar ad\u00e2ncimea maxim\u0103 a lingurii se apropia de patru metri.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDin cauza interven\u0163iilor amintite din perioada modern\u0103, st\u00e2nca de pe fundul bazinului a fost sf\u0103r\u00e2mat\u0103 \u00een propor\u0163ie de dou\u0103 treimi. Por\u0163iunea neafectat\u0103 ne-a ajutat s\u0103 stabilim forma ini\u0163ial\u0103 a bazinului, modul lui de amenajare \u015fi ad\u00e2ncimea apei (1,20 metri) \u00een perioada antic\u0103. Canalul de scurgere are o form\u0103 u\u015for sinuoas\u0103 cu o l\u0103\u0163ime de aproximativ un metru \u015fi este prev\u0103zut cu l\u0103ca\u015fe ce ghidau st\u0103vilare de reglare a nivelului apei \u00een bazin. \u00cen partea de ie\u015fire a apei din bazin a func\u0163ionat un st\u0103vilar, iar la extremitatea nordic\u0103 a canalului, unde mamelonul st\u00e2ncos se contope\u015fte cu platforma de pe care acesta se \u00eenal\u0163\u0103, am mai observat, \u00eenc\u0103 dou\u0103 urme de st\u0103vilar\u201d<\/em>, men\u021bionau autorii raportului de cercetare arheologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe bazine cu ap\u0103 \u0219i ap\u0103 termal\u0103 au fost construite \u00een ultimele decenii \u00een jurul vechii linguri romane. Aceasta nu mai este folosit\u0103 ca loc de sc\u0103ldat, de\u0219i este \u00een continuare alimentat\u0103 de izvoare termale, ci a r\u0103mas doar o atrac\u021bie turistic\u0103 pentru pasiona\u021bii de istorie.<\/p>\n\n\n\n

Sursa:adevarul<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe malul Streiului s-au p\u0103strat ruinele uneia dintre cele trei sta\u021biunii termale cunoscute din vremea dacilor \u0219i romanilor. \u201eLingura roman\u0103\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":96695,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":"","footnotes":"","jetpack_publicize_message":""},"categories":[53],"tags":[],"class_list":["post-96694","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-periplu-prin-romania"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/03\/index-1-2.webp","jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p61naM-p9A","jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/96694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=96694"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/96694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":96696,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/96694\/revisions\/96696"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/96695"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=96694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=96694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/realitatearutiera.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=96694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}