Lacul Cinciș din Hunedoara ascunde locuri uimitoare,în împrejurimile sale
Paretea a II a
Satele cuprinse de pădure
Un șir de dealuri, acoperite de pădure, desparte valea Cernei din Hunedoara de ținuturile Hațegului. În trecut, aproape fiecare dintre culmi era ocupat de câte-un sat. Așezările omenești erau traversate de drumurile care urcau până la 800 – 900 de metri, pe culmi și coborau apoi înspre Hațeg, trecând prin preajma mănăstirii Prislop.
Video aici
Începând din anii ‘60, vechile sate de pe dealurile Cincișului au început să se depopuleze. Așezări ca Mosoru și Curpenii Silvașului au fost părăsite și înconjurate de pădure, în timp ce în alte cătune de pe dealuri, ca Goleș, Țața sau Mladin, mai locuiesc câțiva oameni.
Video aici
„Prin anii ‘50, satele aveau școli, biserici, cămin cultural. Unele au fost electrificate. Dar drumurile au rămas proaste, iar oamenii au plecat spre Hunedoara și Hațeg, unde găseau de lucru și, cu timpul, s-au stabilit la oraș. Lipsa apei a fost o mare problemă, pe dealuri, pentru că trebuie să mergem sute de metri până la izvor”, relata un localnic din Goleș (video), sat unde mai stau trei – patru familii.
Video aici
În ultimii ani, mai multe drumuri au fost modernizate în jurul lacului Cinciș și au mai scos din izolare așezările arhaice din zonă.
Călătorii care ajung pe malul lacului își pot continua excursia, pe șosele noi, spre satele pitorești Izvoarele, Dealul Mic și Goleș, spre satul Cinciș-Cerna și Mănăstirea Prislop, spre Lunca Cernii și satele de pe valea Cernei, ori, pe valea Cernișoarei, prin satele pădurenilor Vălari și Cernișoara Florese, urcând apoi spre așezările din Munții Poiana Ruscă.
Catedrala Pădurenilor și drumul de marmură
De pe țărmul drept al Lacului Cinciș, șoseaua urcă pe traseul unui fost drum antic al romanilor spre fostul centru minier Ghelari, aflat la mai puțin de zece kilometri de barajul Lacului Cinciș.
Aici, turiștii intră în Ținutul Pădurenilor din Hunedoara, dar și într-unul dintre cele mai vechi zone miniere din România.
Video aici
Satul Ghelari este cunoscut pentru minele de fier cu o istorie de peste două milenii, dar şi pentru „Catedrala pădurenilor”,ridicată în anii ‘30, care îşi înalţă turlele de marmură cu acoperişuri strălucitoare la aproape 50 de metri. O uriașă carieră minieră poate fi văzută aici, înconjurată de rămășițele fostei exploatări miniere, între care se disting, împodobite cu fresce, vechile intrări în mina de fier.
→
Imaginea 1/18: Ghelari cariera fosta mina de fier Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (5) JPG
Drumul care traversează Ghelariul, pe culme, continuă spre satele pădurenești Ruda, Poienița Voinii și Vadu Dobrii, iar o ramură duce spre satul Alun din Hunedoara, aproape pustiu, dar faimos pentru drumul de marmură, cariera și biserica sa de marmură.
Video aici
Un alt drum coboară din Ghelari, pe valea Govâjdiei din Hunedoara (video), în centrul căreia, vechi de peste două secole, Furnalul din Govâjdia rămas drept mărturie a marelui centru metalurgic din secolele trecute.
Video aici
Furnalul de la Govăjdia se numără printre cele mai vechi furnale care s-au păstrat în Europa. A funcţionat de la începutul secolului al XIX-lea până după Primul Război Mondial, iar cuptorul său a rămas aproape intact în prezent.
Video aici
