Povestea “drumului din nori”: Transfăgărăşanul, la 42 de ani

Foștii prezentatori de la Top Gear, Jeremy Clarkson, James May și Richard Hammond l-au declarat, în 2009, drept cel mai frumos drum din lume, după ce au condus pe el, cu viteze amețitoare, la bordul unui Aston Martin, al unui Ferrari și al unui Lamborghini. Drumul din nori, care trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, a fost construit, cu prețul a sute de vieți omenești, la ordinul lui Ceaușescu.

Fostul dictator e cel care i-a tăiat panglica, oficial, la 20 septembrie 1974, dar lucrările au mai continuat încă câțiva ani, pentru asfaltarea sa și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală în 1980.

Săpat în stâncă timp de patru ani, drumul, care leagă regiunile istorice Transilvania şi Ţara Românească, ajunge la altitudinea maximă de 2042 de metri. Ceaușescu comandase drumul strategic, care traversează pe axa nord-sud Munții Făgăraș, de teama Armatei Roșii, care invadase Cehoslovacia, în 1968.

A vrut să fie construit rapid, așa că i-a pus la muncă pe militarii în termen, tineri de 18 ani, alături de constructori civili, mineri, țărani dar și intelectuali aduși din închisorile comuniste.

Se spune că vântul bătea atât de are pe creste încât, atunci când trebuiau să trebuiau să monteze explozibilul, vreo 20-30 de mineri se țineau unul de altul, pentru nu nu fi aruncați în prăpastie de vijelie. În total, au folosit 6 milioane de kilograme de dinamită!

Oficial, 40 de soldați și-au găsit sfârșitul în ravenele adânci. Neoficial, însă, numărul oamenilor care și-au pierdut viața la construcția drumului se ridică la câteva sute. 

Zecile de serpentine și altitudinea mare îl fac impracticabil iarna, pe sectorul cuprins între kilometrul 104 de la Piscu Negru și kilometrul 130 la cabana Bâlea Cascadă, așa că practic, drumul e deschis cel mult cinci luni pe an.

Totuși, în sezonul rece se poate ajunge la Lacul Bâlea cu telecabina de la cabana „Bâlea Cascadă”.

Dacă e să refacem traseul său, Drumul prin nori începe, oficial, în comuna Bascov, de lângă orașul Pitești, județul Argeș,   apoi o ia în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara,    cu o lungime de 152 de kilometri, după ultimele măsurători.

Drumul pornește din șoseaua națională DN7, în comuna Bascov de lângă Pitești. Urcă lin valea râului Argeș  , trecând prin orașul bătrânul oraș domnesc Curtea de Argeș, unde-și doarme somnul de veci și Regina Ana a României.

25 de kilometri mai departe, Transfăgărășanul te aduce la poalele muntelui Cetatea, fix în fața scării cu 1.480 de trepte care duce la Cetatea  Poenari .

Legenda Cetății Poenari

Una din legendele despre Cetatea Poenari, spune că boierii din Târgovişte, speriaţi de asprimea domnitorului Vlad Ţepeş, care trăgea în ţeapă tâlharii, leneşii şi trădătorii, s-au adunat în taină şi au pus la cale pieirea. Voiau să-l prindă viu în cursă şi să-l predea sultanului.Ţepeş, însă, aflând de planul lor și, în ziua de Paşte, când boierii erau la biserică, și-a trimis oamenii peste ei. I-a capturat pe toți și i-a dus pe jos, pe toți, până la Curtea de Argeş, apoi i-a pus să urce până la o strâmtoare îngustă, numită Cheile Argeşului. Acolo îi aștepta chiar el. Ridicând buzduganul spre înălţimile ameţitoare ale Cheilor, le-a poruncit trădătorilor:

„Boieri şi coconi, jupânese şi jupâniţe, voi care mi-aţi urzit moartea în iatacurile voastre, priviţi cuibul acela de vulturi, colo sus, să răsară până-n duminica Tomii cel necredincios o cetate de zid, să stea soarele pe fruntea ei.”

Boierii știau că Vodă nu glumește și, gândindu-se că e ma bine viu decât mort, s-au apucat de treabă. Mulţi și-au găsit sfârșitul în prăpăstiile adânci, alții au căzut pradă fiarelor din pădure. Dar, cetatea cea nouă s-a ridicat până în dimineaţa duminicii lui Toma, mândră şi strălucitoare. Mulțumit de lucrare, Țepeș i-a iertat pe boierii care mai erau în viață, socotind că s-au pocăit de rele şi s-au cuminţit.

Din apropierea cetățenii Poenari, încep serpetinele și viaductele.

După ce treci prin trei tuneluri mai scurte, ajungi pe Barajul Vidraru (307 metri lungime), care leagă Munții Pleașa și Vidraru. Se spune că la construirea lui și-ar fi pierdut viața 400 de tineri.

Drumul continuă, apoi, în partea stângă, de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia, după care urcă pe cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capr a  .