Obiective turistice care aduc noroc vizitatorilor

Multe dintre atracţiile turistice ale lumii sunt înconjurate de legende care le transformă în adevărate talismane purtătoare de noroc. România se prezintă bine la acest capitol, cu o mulţime de obiective sau monumente unde oamenii vin şi cu speranţa că cele mai ascunse dorinţe li se vor împlini.

Trovanţii, Buzău Babele de la Ulmet sau „pietrele vii” din zona Ulmet – Bozioru, în Munţii Buzăului, reprezintă una dintre atracţiile turistice spectaculoase ale ţării noastre, al cărei farmec este sporit de legendele care spun că o vizită aici poate să atragă norocul.

Trovanţii de la Buzău, o serie de forme nodulare, sferoidale, elipsoidale, cilindrice sau dendritice, care pot cântări câteva grame sau câteva tone, sunt numiţi popular „pietre vii”, iar legendele din partea locului spun că acestea îşi pot schimba locul şi că aduc noroc şi belşug în casă.

Naturalistul Gheorghe Murgoci menţiona în lucrarea „Terţiarul din Oltenia”, publicată în 1907, că trovanţii reprezintă conglomerate formate pe terenurile nisipoase sau pe cele cu stratificaţii de gresie bogate în carbonat de calciu. Când suprafaţa devine umedă, mineralele încep să se răspândească şi creează o presiune asupra nisipului, presiune care îl determină să se extindă şi pietrele să ”crească” printr-un proces de depunere constantă.

Specialiştii consideră că există un punct de materie organică de la care porneşte creşterea sedimentară. Materia organică este „îmbrăcată”, adesea fiind copiată şi forma iniţială.

Trovanţii pot fi văzuţi în mai multe locuri din ţara noastră. De exemplu, în comuna Costeşti din judeţul Vâlcea există un Muzeu al Trovanţilor în aer liber, care figurează în patrimoniul UNESCO, pot fi găsiţi şi pe Dealul Feleacului, lângă Cluj, lângă Sibiu, în Caşolţ, în Hunedoara, dar şi în judeţele Bacău şi Suceava.

”Templul Dorinţelor”, Şinca Veche Satul Şinca Veche (în judeţul Braşov), aşezat la poalele Munţilor Făgăraş, atrage turişti graţie mănăstirii rupestre din dealul Pleşu. Lăcaşul săpat în piatră este cunoscut şi ca “Templul Dorinţelor”, “Templul Ursitelor”, “Templul Împlinirii Rugăciunilor”,  “Mănăstirea săpată în piatră” sau “Templul de la Şinca Veche”, locul având o vechime estimată la peste 7.000 de ani.

Mănăstirea este formată din 5 încăperi, două altare şi un turn-clopotniţă cu o deschidere prin care se poate vedea cerul

,

cu adevărat interesante fiind două simboluri, o stea în şase colţuri, cunoscută ca Steaua lui David,

alături de simbolul Yin şi Yang şi de profilul întrezărit al unei persoane despre care mulţi spun că ar fi Iisus.

Legenda locului vorbeşte despre tot felul de fenomene paranormale, dar şi despre faptul că oamenii care vin aici cu inima curată şi care cred în Dumnezeu îşi pot vedea dorinţele împlinite ori se pot vindeca de anumite boli. Conform specialiştilor, “Templul Dorinţelor” este unul dintre cele mai importante puncte energetice din România, după Sfinx şi Cetatea Sarmizegetusa.

Poarta Sărutului- Târgu Jiu

Pentru cuplurile de îndrăgostiţi, Poarta Sărutului, opera marelui artist Constantin Brâncuşi, a devenit un simbol al iubirii.

Cupluri din toată ţara vin de Revelion la Târgu Jiu pentru a-şi uni aici destinele, convinse că dragostea lor va dăinui veşnic dacă îşi vor jura iubire la Poarta Sărutului.

Brâncuşi mărturisea că „Poarta Sărutului” reprezintă simbolic trecerea spre o altă viaţă.

La rândul său, Mircea Eliade descria opera de artă punctând că „împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa omului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaţa reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi”.

Sursa:ghidturistic