Problema medicală care poate împiedica reînnoirea permisului auto
Apneea în somn este o afecțiune frecventă, dar adesea ignorată, iar persoanele vizate ajung deseori la medic acuzând oboseală, insomnie sau somn neodihnitor. Specialiștii avertizează că problema rămâne de multe ori nediagnosticată, deși poate avea consecințe serioase asupra sănătății și chiar asupra capacității de a conduce în siguranță. Dr. Daniela Ionescu a oferit mai multe explicații în exclusivitate pentru Capital.ro.
Din cuprinsul articolului
Apneea, problema ascunsă din spatele oboselii: multe femei află diagnosticul abia după evaluări ORL
Mai mult de 60% dintre femeile din România care ajung la medic acuzând somn neodihnitor, oboseală persistentă sau episoade de insomnie nu bănuiesc că problemele ar putea avea o cauză respiratorie. În multe situații, diagnosticul apare abia după un consult ORL și investigații specifice, iar în peste o treime dintre cazuri sforăitul sau apneea în somn sunt identificate doar în urma acestor evaluări.
În același timp, numai aproximativ 15–20% dintre femei fac în mod spontan legătura între calitatea slabă a somnului și modul în care respiră pe timpul nopții, arată datele centralizate de rețeaua ORL coordonată de Dr. Daniela Ionescu.
Amploarea fenomenului este dovedită și de către rezultatele studiilor internaționale. Apneea obstructivă în somn afectează până la 22,5% dintre femei, comparativ cu 27,3% dintre bărbați în anumite categorii de vârstă.
De asemenea, o analiză publicată de Sleep Institute, una dintre cele mai importante reviste științifice din domeniul medicinei somnului, care a inclus 75.024 de pacienți, arată că femeile cu apnee au înregistrat, înainte de stabilirea diagnosticului, costuri medicale și sociale de peste două ori mai mari. Studiul mai indică și un risc de mortalitate cu 28% mai ridicat în rândul femeilor cu apnee comparativ cu cele care nu suferă de această afecțiune.
Dr. Daniela Ionescu a explicat că este vorba despre o problemă de sănătate publică insuficient recunoscută: „Apneea în somn la femei nu este rară, este însă adesea invizibilă. Iar datele din România și din marile publicații științifice internaționale arată clar: diferențele biologice, simptomatice și sociale impun o schimbare de paradigmă.
Cifrele arată clar o problemă majoră de sănătate publică, încă insuficient recunoscută. De multe ori vorbim despre stres plus o problemă respiratorie nediagnosticată. Însă dacă ne oprim la explicația «stres», ratăm cauza reală. Somnul bun începe cu o respirație bună.
Zona ORL este poarta de intrare a aerului – nasul, faringele, laringele. Dacă aerul nu trece corect, apar somn fragmentat, microtreziri repetate și oboseală dimineața, chiar dacă ai dormit suficiente ore.”
Capital.ro a dorit să afle mai multe detalii de la Dr. Daniela Ionescu despre acest subiect mai puțin discutat în spațiul public.
Suferi de apnee și ai permis de conducere? Iată ce trebuie să știi
Capital.ro: În 2025, s-a decis că persoanele suspecte de apnee în somn trebuie să obțină un aviz medical pentru permisul auto. Mai există obligații sau restricții legale în prezent?
Dr. Daniela Ionescu: Într-adevăr, legislația românească a fost modificată în 2015 pentru a alinia normele privind permisul de conducere la directivele europene. Concret, persoanele cu suspiciune sau diagnostic de sindrom de apnee obstructivă în somn moderată sau severă trebuie evaluate medical înainte de obținerea sau reînnoirea permisului de conducere.
Motivul este unul de siguranță rutieră. Apneea netratată poate provoca somnolență diurnă excesivă, scăderea atenției și timp de reacție întârziat, factori care cresc semnificativ riscul de accidente.
Important de subliniat este că diagnosticul de apnee nu înseamnă automat interdicția de a conduce. În majoritatea cazurilor, dacă pacientul este evaluat și urmează un tratament eficient (de exemplu terapie CPAP sau alte metode recomandate), medicul poate elibera aviz favorabil pentru conducere.
Practic, legislația urmărește mai degrabă identificarea și tratamentul unei afecțiuni care poate afecta siguranța la volan, nu sancționarea pacienților.
O femeie de 55 de ani are un risc mai mare de apnee în somn decât una de 35 de ani. Care este explicația?
Capital.ro: Există o influență a fluctuațiilor hormonale asupra tonusului căilor aeriene și riscului de apnee? Există diferențe între o femeie de 35 și una de 55 de ani?
Dr. Daniela Ionescu: Da, hormonii joacă un rol important în fiziologia somnului și în tonusul musculaturii căilor aeriene superioare.
În perioada reproductivă, progesteronul și estrogenii au un efect protector, stimulând centrul respirator și menținând un tonus muscular mai bun al căilor aeriene. Din acest motiv, femeile tinere dezvoltă mai rar apnee obstructivă comparativ cu bărbații.
Situația se schimbă însă după perimenopauză și menopauză, când nivelul acestor hormoni scade. Această modificare poate duce la:
- reducerea tonusului musculaturii faringiene
- creșterea colapsului căilor aeriene în timpul somnului
- fragmentarea somnului și apariția episoadelor de hipopnee sau apnee.
Astfel, o femeie de 55 de ani are un risc mai mare de apnee în somn decât una de 35 de ani, chiar și în absența altor factori. De asemenea, în această perioadă pot apărea simptome atipice, cum ar fi insomnia, oboseala persistentă, anxietatea sau cefaleea matinală, fără sforăit foarte evident.
Apneea și sindromul de burnout
Capital.ro: Ați explicat că: „Burnout-ul nu vine doar din muncă multă, ci și din recuperare insuficientă. Somnul fragmentat amplifică reactivitatea emoțională, scade toleranța la stres și favorizează ciclurile de compensare prin cafea și zahăr”. Ce schimbări observați la pacientele care își tratează apneea?
Dr. Daniela Ionescu: Somnul fragmentat produce un tip de oboseală profundă, care nu se rezolvă doar prin mai multe ore petrecute în pat. În apneea de somn, creierul este atentionat/ trezit de zeci sau chiar sute de ori pe noapte pentru a relua respirația, ceea ce împiedică intrarea în fazele restaurative ale somnului.
După inițierea tratamentului, pacientele raportează frecvent câteva schimbări importante:
- creșterea capacității de concentrare
- claritate mentală mai bună și decizii mai rapide
- scăderea iritabilității și a anxietății
- nivel de energie semnificativ mai bun pe parcursul zilei
Primele îmbunătățiri pot apărea chiar după câteva zile sau săptămâni de tratament eficient, însă transformările mai stabile – inclusiv cele legate de echilibrul emoțional sau performanța cognitivă – devin evidente, de regulă, după 1–3 luni de somn stabil și restaurator.
Cine trebuie să meargă la medic pentru un control, chiar dacă nu sforăie?
Capital.ro: Pentru screening preventiv: ce profil de pacientă ar trebui să solicite evaluare ORL chiar dacă nu sforăie?
Dr. Daniela Ionescu: Este o întrebare foarte importantă, deoarece la femei apneea în somn este frecvent subdiagnosticată, tocmai pentru că simptomele pot fi mai puțin evidente.
Ar trebui să ia în considerare o evaluare ORL sau de somnologie femeile care prezintă:
- oboseală persistentă, chiar după 7–8 ore de somn
- cefalee matinală
- dificultăți de concentrare sau „ceață mentală”
- treziri frecvente în timpul nopții
- palpitații sau anxietate nocturnă
- hipertensiune arterială dificil de controlat
- creștere în greutate sau menopauză recent instalată.
Există și câteva întrebări simple pe care pacientele și le pot pune înainte de a ajunge la medic:
- Mă simt odihnită dimineața?
- Adorm ușor în timpul zilei, la volan sau în ședințe?
- Mă trezesc noaptea cu senzația că îmi lipsește aerul?
- Am dureri de cap dimineața?
- Mi s-a spus că respir zgomotos sau neregulat în somn?
Dacă răspunsul este „da” la mai multe dintre aceste întrebări, este recomandată o evaluare ORL și eventual un test de somn, pentru a exclude sau confirma prezența unui sindrom de apnee în somn.
Sursa:capital
