Descoperiri surprinzătoare lângă Castelul Corvinilor: o istorie mult mai veche decât se credea

Ascunse în spatele Castelului Corvinilor, pantele Dealului Sânpetru sunt pline de vestigii valoroase, care dezvăluie o istorie rămasă în umbra Huniazilor: ruine dacice, romane și medievale, grote locuite din preistorie și chiar un adăpost antiatomic compun peisajul din jurul castelului medieval.

Castelul Corvinilor. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Castelul Corvinilor din Hunedoara se află în proces de restaurare din anul 2019, iar în timpul lucrărilor au avut loc mai multe descoperiri arheologice spectaculoase, atât în castelul medieval, cât și în imediata vecinătate a sa.

Descoperiri recente la castel

Săpăturile preventive care au avut loc recent în spatele Castelului Corvinilor au scos la iveală fragmente de piese ceramice din epoca fierului și un vas ceramic, care se află în curs de cercetare.

„Hunedoara, și în special zona din jurul Castelului Corvinilor, este una bogată în descoperiri arheologice, fiind intens locuită încă din Paleolitic. Cercetările arheologice în curs de desfășurare, ca urmare a etapei a doua de restaurare a castelului, parte a unui proiect accesat de Primăria Hunedoara prin PNRR, au scos la lumină contexte arheologice și obiecte din prima epocă a fierului – Hallstatt”, arată Muzeul Castelului Corvinilor.

→

Imaginea 1/10: Descoperiri la castelul Corvinilor Foto Muzeul Castelului Corvinilor (1) jpg

Pantele Dealului Sânpetru, alese în secolul al XV-lea de familia Huniazilor pentru construcția impunătorului castel, au fost locuite de peste trei milenii, iar primele așezări importante datează din secolele VIII-VII î.Hr. Arheologii explică stabilirea comunităților străvechi aici prin poziția privilegiată a zonei de la poalele Munților Poiana Ruscă și prin accesul facil la resurse naturale valoroase.

Aurul aluvionar prezent în râurile Cerna și Zlaști, zăcămintele de fier de la Teliuc și Ghelari, cele de cupru din zona Hațegului și a Devei, apele celor două râuri care se unesc sub Dealul Sânpetru, la poalele Castelului Corvinilor, rezervele de silex folosite la confecționarea uneltelor preistorice, pădurile și terenurile fertile din împrejurimi au făcut ca această zonă să fie atractivă pentru comunitățile umane încă din cele mai vechi timpuri.

Publicațiile de specialitate aminteau încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea numeroase urme preistorice, romane și medievale în împrejurimile Hunedoarei, arîtând că locul nu a fost ales întâmplător de comunitățile străvechi. Numeroasele peșteri din împrejurimile Hunedoarei, două dintre ele aflate chiar pe Dealul Sânpetru au păstrat și ele urme ale locuirii lor în urmă cu mai multe milenii.

Moștenirea dacică de pe Dealul Sânpetru

Pe Dealul Sânpetru, deasupra pintenului de stâncă pe care a fost ridicat Castelul Corvinilor, a existat o fortificație străveche de pământ, cu val și șanț, un turn de apă și o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului, din perioada dacică și din cea romană.

Video aici

Pe pantele Dealului Sânpetru a fost descoperită, în anii 2000, o necropolă din epoca dacică, unde se aflau cel puțin 30 de depuneri cu rămășițele a peste 50 de defuncți, cei mai mulți fiind copii. Trupurile lor au fost incinerate sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preț. Mormintele sunt datate în jurul secolului I d.Hr., într-o vreme în care în zona Hunedoarei exista o așezare a dacilor. Trupurile au fost așezate în gropile formate în solul accidentat și acoperite cu rocă spartă.

Au mai fost descoperite piese de armament, dar și obiecte de podoabă asociate cu defuncți înhumați și incinerați, obiecte din bronz, argint, sticlă și chiar din aur.

Un mormânt care a atras atenția arheologilor cuprindea o urnă cu cenușă, îngropată alături de sica – pumnalul dacic – și lancea defunctului. Istoricii susțin că zona vechii cetăți dacice, la poalele căreia ar fi fost ridicat Castelul Corvinilor, a avut un rol strategic.

Pe valea Zlaștiului și a Govâjdiei și în Munții Poiana Ruscă au fost exploatate încă din Antichitate zăcămintele de fier, iar localnicii care au prosperat de pe urma lor aveau tot interesul să le apere. Unii oameni de știință au arătat că așezarea dacică de pe Dealul Sânpetru din Hunedoara ar fi fost însăși cetatea dacică Singidava, menționată pe unele hărți antice.

Video aici

Așezarea aflată la puțin peste 100 de metri de castel ar fi fost înființată în secolul al II-lea î.Hr. Avea ziduri de piatră și structuri din lemn, iar în împrejurimile fortificațiilor sale au fost descoperite urmele unor locuințe și încăperi în care erau ținute proviziile.

„Culmea acestui deal a fost nivelată artificial, realizându-se o platformă ovală, cu axa longitudinală de peste 300 de metri. Această platformă, situată la o înălțime de 318 metri, mărginită de prăpăstii abrupte, era un punct strategic ideal, desăvârșit”, nota arheologul Tiberiu Mariș, fost director al Muzeului Castelului Corvinilor, care a cercetat zona în anii ’80 și ’90.

Turnul și mormintele romane

Vechile publicații arheologice maghiare arată că Dealul Sânpetru, aflat lângă Castelul Corvinilor, era cunoscut încă din secolul al XIX-lea pentru urmele sale romane. Într-un volum din 1865 al revistei Archaeologiai Közlemények, istoricul și arheologul Károly Torma descria trei fragmente de monumente funerare romane, din sienit roșu, descoperite în anul 1863 pe Dealul Sânpetru din „Vajda-Hunyad”, vechea denumire maghiară a Hunedoarei.

„Aceste trei monumente funerare inscripționate au fost, probabil, dezgropate din ruinele unei așezări romane existente pe Dealul Sânpetru și folosite ca ornamente pentru pavilionul de vară aflat în grădina castelului de la Vajda-Hunyad”, arăta Károly Torma, fratele faimoasei femei arheolog Zsofia Torma. 

În 2016, au fost descoperite vestigiile unui turn roman din secolul al II-lea, peste care a fost suprapusă o fortificație medievală.

Fortul medieval, peste ruinele romane

Arheologii informau că, la sfârșitul secolului al XI-lea, a început refortificarea Dealului Sânpetru cu o construcție impresionantă din lemn, pământ și piatră, care a rezistat până la sfârșitul primei jumătăți a secolului al XIII-lea.

Dealul a fost apoi abandonat și a mai fost folosit cu intermitențe în Evul Mediu târziu, apoi în secolul al XVIII-lea. În secolul XX, pantele din jurul castelului au fost folosite pentru traseele de funicular, pentru cimitirele locale evreiesc și reformat, pentru construcțiile hidrotehnice și pentru locuințe.Jurnalul tulburător al Zsófiei Torma, prima femeie arheolog din Europa. A deschis porțile către civilizația neolitică

Pe terasa ocupată în urmă cu două milenii de o cetate dacică au fost amplasate două relee de telefonie, unul în anii 1980 și celălalt în anii 2000. Din vecinătatea lor, o cărare coboară printre stâncile ascuțite și se afundă în pădure, pe coama dealului, urcând apoi spre grotele misterioase de pe Dealul Sânpetru.

Sub acest loc, în anii ’50, a fost săpat un adăpost antiatomic, ale cărui galerii subterane, în forma literei H, se ascund la doar câteva sute de metri de castel.

Istoricul Castelului Corvinilor

Castelul Corvinilor din Hunedoara, cea mai impunătoare construcție din istoria Dealului Sânpetru, a fost ridicat la mijlocul secolului al XV-lea, pe ruinele unei cetăți mai vechi, pe un pinten stâncos, la poalele căruia se întâlnesc văile Cernei și Zlaștiului. Așezarea a avut atât rol administrativ pentru ținuturile din jur, locuite de pădurenii din Munții Poiana Ruscă, cât și rol militar, fiind una dintre cele mai greu de cucerit fortificații medievale din zonă.

Ioan de Hunedoara, guvernator al Transilvaniei și mare comandant de oști al Regatului Ungariei, a fost cel care a transformat cetatea primită de la rege într-o fortăreață menită să taie elanul oricărui inamic. Clădirile și zidurile Castelului Corvinilor au fost ridicate în șase etape istorice distincte, între secolele al XIV-lea și al XVIII-lea, în stiluri arhitecturale caracteristice epocilor respective.

Castelul Corvinilor a devenit între timp unul dintre cele mai populare obiective turistice din România. Din 2019, el se află în restaurare, iar lucrările finanțate de Uniunea Europeană vor trebui finalizate în 2026. Între timp, castelul a rămas deschis turiștilor. În spatele lui, grădina castelului și Dealul Sânpetru pot fi și ele vizitate.

Sursa:adevarul Foto: Daniel Guță. Adevarul