Avertismentul cercetătorilor: consumul zilnic de băuturi cu zahăr, asociat cu un risc mai mare de cancer la ficat

Persoanele care consumă zilnic băuturi cu zahăr au un risc mai mare de a dezvolta două forme de cancer la ficat, potrivit unei analize ample publicate în iunie 2026. Pentru băuturile cu îndulcitori artificiali, în schimb, rezultatele au fost diferite.

Cercetătorii au analizat date din 11 studii prospective, cu peste 1,5 milioane de participanți, iar rezultatele au fost publicate în revista JAMA Network Open.

Concluzia principală a fost că fiecare porție zilnică de băutură îndulcită cu zahăr a fost asociată cu un risc mai mare pentru anumite forme de cancer hepatic.

Băuturile cu îndulcitori artificiali nu au avut aceeași asociere, nici în analiza generală a cancerului hepatic, nici în analiza separată pe subtipuri.

Studiul a fost coordonat de Cody Watling, cercetător la National Cancer Institute din SUA, împreună cu Katherine McGlynn și alți colegi.

Participanții aveau, în medie, aproape 58 de ani, iar femeile reprezentau puțin peste jumătate din eșantion.

Este important de menționat că monitorizarea a fost de lungă durată, desfășurându-se aproape 18 ani, perioadă în care au fost diagnosticate 2.811 cazuri noi de cancer hepatic, dintre care 1.699 de carcinoame hepatocelulare și 444 de colangiocarcinoame intrahepatice.

Cât de mare este, de fapt, riscul

Pentru fiecare băutură îndulcită cu zahăr consumată zilnic, riscul de carcinom hepatocelular a fost cu aproximativ 10% mai mare, iar cel de colangiocarcinom intrahepatic, o formă mai rară de cancer – cu aproximativ 15% mai mare.

Autorii se referă la o porție obișnuită de suc sau altă băutură cu zahăr, apropiată în practică de o doză sau o sticlă mică, adică aproximativ 330-350 ml. Cantitatea nu a fost însă identică în toate studiile incluse, deoarece analiza a reunit cohorte cu chestionare alimentare diferite.

Procentele descriu însă o creștere relativă a riscului. Nu înseamnă că o persoană care bea zilnic suc va dezvolta cancer hepatic, ci că, în grupuri mari de populație, consumul regulat de băuturi cu zahăr a fost legat de un risc mai mare pentru aceste două forme de cancer.

Pentru colangiocarcinomul intrahepatic, rezultatul a fost mai aproape de limita semnificativă statistic. Cu alte cuvinte, semnalul există în datele analizate, dar este mai puțin clar decât cel observat pentru carcinomul hepatocelular și trebuie confirmat prin alte cercetări.

Analiza generală a cancerului hepatic nu a arătat o asociere clară cu băuturile îndulcite cu zahăr. Diferența a apărut abia când cercetătorii au separat cazurile după tipul tumorii. Consumul zilnic a fost legat de un risc mai mare pentru carcinom hepatocelular, forma cea mai frecventă de cancer hepatic primar, care pornește din celulele ficatului, și pentru colangiocarcinom intrahepatic, o formă mai rară, dezvoltată în canalele biliare din interiorul ficatului.

Legătura dintre aspartam și cancerul hepatic

Pentru băuturile cu îndulcitori artificiali, precum cola fără zahăr, rezultatele au fost diferite. Cercetătorii au comparat persoanele care consumau cele mai mari cantități cu cele care beau rar sau deloc astfel de produse.

A apărut o creștere mică a riscului, dar aceasta nu a atins pragul de semnificație statistică, nici pentru cancerul hepatic analizat în ansamblu, nici pentru subtipurile evaluate separat.

Datele nu susțin, așadar, aceeași relație observată în cazul băuturilor îndulcite cu zahăr. Watling și colegii săi notează în lucrare că dovezile privind o asociere între băuturile cu îndulcitori artificiali și cancerul hepatic, inclusiv între aspartam și carcinomul hepatocelular, „nu sunt susținute convingător de aceste analize”.

Cu toate acestea, agenția pentru cancer a Organizației Mondiale a Sănătății a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen pentru oameni”, în iulie 2023.

În plus, alte studii observaționale au asociat consumul de băuturi cu îndulcitori artificiali cu un declin cognitiv mai rapid, leziuni vasculare și risc crescut de accident vascular cerebral.

Cum ajunge zahărul să afecteze ficatul

Legătura dintre băuturile îndulcite cu zahăr și cele două forme de cancer hepatic s-a păstrat și după ce cercetătorii au ținut cont de diabet și obezitate. Asta înseamnă că riscul observat nu pare explicat doar prin aceste două diagnostice, deși ambele sunt strâns legate de sănătatea ficatului.

„Privite împreună, aceste date consolidează dovezile privind relația dintre băuturile îndulcite cu zahăr și cancerul hepatic și lasă deschisă posibilitatea ca această legătură să nu fie explicată în întregime prin tulburările metabolice asociate consumului lor”, au precizat, într-un comentariu publicat în JAMA Network Open, Daniel Clayton-Chubb și Andrew T. Chan, de la Massachusetts General Hospital și Harvard Medical School.

Explicațiile biologice pornesc de la felul în care ficatul procesează zahărul lichid, mai ales fructoza. Spre deosebire de glucoză, care este folosită de mai multe țesuturi, o mare parte din fructoză ajunge direct la ficat. Când aportul este mare și repetat, ficatul o poate transforma în grăsime. În timp, acest proces favorizează acumularea de grăsime hepatică, rezistența la insulină și inflamația.

Clayton-Chubb și Chan menționează mai multe mecanisme posibile: producția crescută de grăsime în ficat, modificarea adipokinelor (substanțe produse și eliberate de țesutul adipos), schimbări ale microbiomului intestinal, creșterea nivelului de grăsime viscerală, rezistența la insulină și încărcarea cu grăsime a ficatului. Aceste procese pot acționa separat sau împreună și pot crea un mediu biologic favorabil apariției cancerului hepatic.

Pe scurt, fructoza din băuturile dulci este transformată de ficat în grăsime. Surplusul se depune, favorizează rezistența la insulină și pregătește terenul pentru steatoza hepatică, numită popular „ficat gras“, o afecțiune care, în timp, poate evolua spre forme grave de boală hepatică.

Spre deosebire de fructele întregi, unde zahărul vine la pachet cu fibre care încetinesc absorbția, băuturile îndulcite livrează cantitatea de zahăr rapid și concentrat.

Legătura cu alte tipuri de cancer

În 2023, un alt studiu prospectiv publicat în JAMA, realizat pe aproape 100.000 de femei aflate la menopauză, a raportat mai multe cazuri de cancer hepatic și mai multe decese prin boli cronice de ficat în rândul participantelor care consumau cel puțin o băutură îndulcită cu zahăr pe zi. Băuturile cu îndulcitori artificiali nu au avut aceeași relație cu riscul. Rezultatul era, așadar, apropiat de cel observat în analiza publicată acum în JAMA Network Open.

Băuturile cu zahăr au fost analizate și în legătură cu alte tipuri de cancer. Unele studii observaționale le-au asociat cu un risc mai mare de cancer oral și cu un risc crescut de cancer colorectal cu debut timpuriu la femei.

Aceste rezultate nu demonstrează, singure, o relație cauzală, dar se adaugă unui număr tot mai mare de date care leagă consumul frecvent de băuturi dulci cu bolile metabolice și hepatice.

Fiind vorba despre studii observaționale, în cazul cercetării privind legătura dintre băuturile cu zahăr și cancerul hepatic nu se poate dovedi o relație de cauzalitate, ci doar o asociere.

În plus, în majoritatea grupurilor, consumul de băuturi a fost măsurat o singură dată, la început, deși obiceiurile alimentare se schimbă de-a lungul anilor. La fel, diabetul a fost consemnat tot la un singur moment.

Cercetătorii recunosc și că nu au putut ține cont de bolile hepatice preexistente, precum ficatul gras de cauză metabolică sau ciroza.

„Prin urmare, ca în cazul tuturor studiilor observaționale, aceste rezultate pot fi influențate de factori de confuzie reziduali și nemăsurați”, au subliniat autorii.

Cancerul hepatic, în topul neoplasmelor cu cel mai mare număr de decese

În România, consumul mediu de băuturi răcoritoare a scăzut, în 2024, cu 3,9 litri pe cap de locuitor față de anul anterior, adică cu 3,3%, potrivit Institutului Național de Statistică.

Consumul total de băuturi nealcoolice, categorie care include apele minerale, băuturile răcoritoare și berea fără alcool, a fost mai mic cu 9,3 litri per locuitor.

În același timp, cancerul hepatic rămâne una dintre tumorile cu mortalitate mare în țara noastră. De altfel, în România se înregistrează cea mai mare rată de incidență din UE în ceea ce privește cancerul hepatic în rândul femeilor, potrivit Profilului de țară privind cancerul 2025.

Estimările GLOBOCAN 2022 pentru România, publicate de International Agency for Research on Cancer (IARC), indică 3.682 de cazuri noi de cancer hepatic într-un an, adică 3,5% din totalul cancerelor, și 3.495 de decese, echivalentul a 6,2% din mortalitatea oncologică. Boala ocupă locul al șaptelea ca număr de cazuri noi, dar urcă pe locul al patrulea la decese.

La nivel mondial, GLOBOCAN 2022 estimează aproximativ 866.000 de cazuri noi și aproape 759.000 de decese prin cancer hepatic.

O proiecție IARC arată că, dacă ratele actuale nu scad, numărul anual al cazurilor și al deceselor prin cancer hepatic ar putea crește cu peste 55% până în 2040.

Sursa: hotnews Foto: hotnews