Canicula nu afectează pe toată lumea la fel. Ce persoane sunt mai expuse și cum ne protejăm

Canicula nu se traduce doar prin disconfort fizic. Tot mai multe cercetări arată că temperaturile extreme influențează și felul în care gândim, simțim și reacționăm. O analiză publicată în revista American Psychologist arată că expunerea la căldură este asociată cu agravarea simptomelor anxietății și depresiei, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și o vulnerabilitate emoțională mai mare. De ce îi afectează pe unii oameni mai mult decât pe alții și ce putem face pentru a ne proteja sănătatea psihică?

Ce putem face în perioadele cu temperaturi extreme Sursă foto: Shutterstock

Mulți oameni observă că în zilele caniculare devin mai irascibili, își pierd răbdarea mai repede sau se concentrează cu dificultate. De cele mai multe ori, pun aceste schimbări pe seama stresului sau a oboselii. Specialiștii spun însă că explicația este mai complexă și ține de felul în care organismul încearcă să facă față temperaturilor ridicate.

O amplă analiză publicată în American Psychologist arată că temperaturile extreme sunt asociate cu agravarea simptomelor anxietății și depresiei, tulburări cognitive, probleme de somn și o vulnerabilitate emoțională crescută. Autorul trece în revistă dovezile privind efectele căldurii asupra sănătății psihice și explică mecanismele biologice, sociale și cognitive care stau la baza acestora, subliniind că relația dintre caniculă și sănătatea mintală este încă prea puțin discutată, deși va deveni tot mai importantă pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.

„Atunci când temperaturile cresc foarte mult, nu se schimbă doar vremea. Se schimbă și felul în care funcționăm noi. Mulți oameni observă că devin mai nerăbdători, că se enervează mai ușor, că le este mai greu să se concentreze sau că suportă cu dificultate zgomotul, aglomerația și conflictele. De cele mai multe ori, își explică aceste reacții prin lipsa răbdării, prin stres sau chiar prin propriul caracter, fără să își dea seama că organismul lor trece printr-un efort uriaș, invizibil (…) Mintea nu funcționează într-un spațiu izolat, funcționează în interiorul unui organism care încearcă permanent să își păstreze echilibrul”, declară Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației pentru „Adevărul”. 

Corpul și mintea nu duc două vieți separate

Specialista spune că, mult timp am fost învățați să credem că emoțiile sunt produsul exclusiv al gândurilor și că, dacă suntem suficient de puternici, suficient de disciplinați sau suficient de motivați, putem controla aproape orice stare interioară. Numai că organismul nostru spune o altă poveste. „Sistemul nervos nu face diferența între o amenințare emoțională și una fizică. El răspunde continuu la aceeași întrebare fundamentală: «Sunt în siguranță?». Iar în zilele caniculare răspunsul implică un efort extraordinar. Corpul încearcă neîncetat să își regleze temperatura, să mențină echilibrul apei și al electroliților, să susțină ritmul inimii și funcționarea creierului. Toate aceste procese consumă resurse, chiar dacă noi nu le vedem”, susține ea.

În aceste condiții, explică psihologul, organismul redirecționează o mare parte din energie către menținerea echilibrului biologic, iar reglarea emoțională are mai puține resurse la dispoziție.

„Atunci când organismul investește atât de multă energie pentru a menține echilibrul biologic, sistemul nervos dispune de mai puține resurse pentru reglarea emoțională. Din acest motiv, pragul de toleranță la frustrare scade, iar lucruri care într-o zi obișnuită ar trece aproape neobservate pot deveni copleșitoare. Nu pentru că ne-am schimbat caracterul. Toleranța scade pentru că s-a schimbat cantitatea de energie pe care organismul o mai are disponibilă pentru a face față lumii. Nu orice reacție vorbește despre cine suntem. Uneori vorbește despre cât de multe resurse ne-au mai rămas”, afirmă Gabriela Marc.

Mai mult, specialista atrage atenția că oamenii tind să transforme fiecare reacție într-o concluzie despre identitatea noastră. „Spunem despre noi că suntem prea nervoși, prea sensibili, prea impulsivi sau că nu mai avem răbdare, fără să ne întrebăm în ce stare se află sistemul nostru nervos în acel moment. În realitate, între ceea ce simțim și ceea ce suntem există o diferență esențială. Un sistem nervos odihnit poate tolera mai ușor incertitudinea, zgomotul, așteptarea și conflictele. Un sistem nervos suprasolicitat reacționează diferit, exact așa cum un mușchi obosit nu mai poate ridica aceeași greutate, nu pentru că și-a pierdut forța, ci pentru că și-a consumat resursele”, explică aceasta.

De ce îi afectează canicula mai mult pe unii oameni decât pe alții

Nu toți oamenii reacționează la fel în perioadele cu temperaturi extreme. Potrivit Gabrielei Marc, diferența ține de resursele pe care sistemul nervos le are deja disponibile înainte de apariția unui factor suplimentar de stres, cum este canicula.

„Problema este că noi continuăm să ne cerem aceeași performanță emoțională indiferent de context. Ne așteptăm să fim la fel de răbdători după o noapte nedormită, într-o zi cu patruzeci de grade, după luni de stres și responsabilități, ca și într-un moment în care organismul este odihnit și în echilibru. Corpul nu funcționează însă după regulile perfecționismului, el funcționează după regulile supraviețuirii”, afirmă psihologul.

Aceasta explică faptul că fiecare persoană pornește de la un nivel diferit de solicitare fizică și emoțională.

„Nu toți pornim de la aceeași linie de start, pentru că nu toate sistemele nervoase poartă aceeași povară. Există oameni care trăiesc de luni sau chiar de ani într-o stare de activare continuă, fie îngrijesc un părinte bolnav, cresc singuri un copil, traversează dificultăți financiare sau locuiesc într-un mediu în care corpul lor nu a mai cunoscut de mult senzația autentică de siguranță. Alții poartă experiențe vechi care par uitate la nivel conștient, dar care continuă să existe în felul în care organismul răspunde la stres. Pentru acești oameni, canicula nu este doar o temperatură ridicată. Este încă un factor care se adaugă unui sistem deja suprasolicitat. De aceea, uneori nu căldura este cea care provoacă reacția. Reacția vine într-un organism care își consumase deja aproape toate resursele, iar canicula este ultima picătură într-un pahar care era aproape plin”, mai spune Gabriela Marc.

Ce putem face în perioadele cu temperaturi extreme

Dincolo de recomandările privind hidratarea, evitarea expunerii la temperaturi ridicate și odihna, psihologul consideră că este important să ne schimbăm și felul în care interpretăm propriile reacții.

„În loc să ne întrebăm imediat «Ce este în neregulă cu mine?», ar fi poate mai util să ne întrebăm «Ce încearcă organismul meu să îmi spună?». Uneori răspunsul nu este mai multă disciplină, mai multă voință sau și mai mult efort. Uneori răspunsul este încetinirea ritmului, odihna, reducerea presiunii și acceptarea faptului că organismul nu poate funcționa la aceeași capacitate în orice condiții. A avea grijă de sănătatea psihică începe, adesea, prin a avea grijă de sănătatea biologică”, lămurește aceasta.

Potrivit Gabrielei Marc, perioadele de caniculă ne reamintesc că starea psihică și cea fizică nu pot fi separate.

„Canicula ne obligă să ne reamintim un adevăr pe care îl uităm prea des: omul nu poate fi împărțit în corp și minte. Tot ceea ce trăim emoțional trece prin corp, iar tot ceea ce trăiește corpul modelează felul în care iubim, gândim, alegem și răspundem lumii din jur. Într-o cultură care admiră rezistența și performanța, am ajuns să privim oboseala ca pe o slăbiciune și nevoia de odihnă ca pe un lux. Ne cerem să funcționăm la aceeași intensitate indiferent de context și ne judecăm aspru atunci când nu mai reușim. Numai că organismul nu este un mecanism pe care îl putem forța la nesfârșit. El vorbește înainte ca noi să fim dispuși să îl ascultăm, iar atunci când nu îi respectăm limitele, începe să le transforme în simptome”, explică psihologul.

Ea subliniază că reziliența nu înseamnă să ignorăm semnalele pe care ni le transmite corpul, ci să le recunoaștem la timp.

„Înainte ca un om să ridice tonul, să izbucnească în plâns, să se retragă sau să devină irascibil, corpul lui a încercat deja, în tăcere, să ducă mai mult decât putea. Tocmai de aceea, adevărata sănătate emoțională nu înseamnă să nu ne clătinăm niciodată, ci să avem suficientă înțelepciune încât să recunoaștem momentul în care sistemul nostru nervos nu mai are nevoie de mai multă presiune, ci de mai multă grijă”, crede aceasta.

Nimeni nu se frânge într-o singură zi de caniculă, subliniază Gabriela Marc. „Oamenii se frâng atunci când își ignoră prea mult timp limitele, când confundă rezistența cu sănătatea și performanța cu valoarea personală. Iar poate cea mai importantă lecție pe care ne-o oferă corpul este aceea că adevărata putere nu stă în capacitatea de a îndura orice. Adevărata putere stă în maturitatea de a ne asculta înainte ca organismul să fie nevoit să strige prin suferință”, mărturisește ea.

Pentru că felul în care avem grijă de corpul nostru este, în cele din urmă, felul în care avem grijă de viața noastră, mai spune specialista. „Trupul nu este doar locul în care existăm. Este locul din care iubim, simțim, creăm și îi întâlnim pe ceilalți. Iar atunci când învățăm să îi respectăm limitele, descoperim că blândețea față de propriul organism devine, în timp, blândețe și față de oamenii din jur”, conchide Gabriela Marc.

Amintim că Administrația Națională de Meteorologie (ANM) estimează că a doua parte a lunii iulie va fi mai caldă decât în mod obișnuit, în special în vestul și sud-vestul țării. Potrivit prognozei pentru perioada 6 iulie – 3 august, temperaturile vor depăși treptat valorile specifice perioadei, în timp ce precipitațiile vor fi deficitare în primele trei săptămâni, mai ales în jumătatea vestică a țării.

Meteorologii precizează că aceste estimări sunt orientative și nu pot anticipa fenomene meteo extreme de scurtă durată, precum furtunile violente sau vijeliile. Totuși, tendința indică o perioadă mai caldă și mai uscată decât în mod obișnuit spre sfârșitul lunii iulie.

Sursa: adevarul