Probleme pe Autostrada A7. Un tronson este în impas, iar finanțarea din PNRR este în pericol

La patru ani de la demararea lucrărilor pe Autostrada Moldovei (A7), proiectul de 453 de kilometri înregistrează probleme majore. Stadiul fizic a atins doar 47%, situație care pune în pericol sute de milioane de euro din fondurile PNRR. În plus, un sector deschis recent traficului prezintă deja semne avansate de degradare structurală în teren.

Primele lucrări la Autostrada Moldovei (A7), proiectată pe traseul Ploiești – Siret, au demarat în anul 2016 cu execuția variantei ocolitoare a municipiului Bacău. Ritmul de construcție a crescut semnificativ abia din 2022, odată cu emiterea ordinului de începere pentru lotul Pietroasele – Mizil. Acest segment din tronsonul Ploiești – Buzău are o lungime totală de 28,35 de kilometri.

Proiectul video lansat de DRDP Buzău

Vă invităm să urmăriți, într-o serie de materiale video, evoluția A7, de la stadiul de terenuri arabile la o infrastructură rutieră modernă, proiectată să ofere siguranță sporită participanților la trafic și timp de deplasare redus.

Folosind imagini de arhivă și instrumente de inteligență artificială, am reconstruit povestea unor puncte-cheie aflate în administrarea DRDP Buzău — un sector care, în scurt timp, va ajunge la 220 km de autostradă.

Este o călătorie vizuală prin timp, o mărturie a progresului și a muncii continue care a făcut posibilă Autostrada Moldovei.

Cu o lungime totală de 1,36 km, Podul de la Vadu Pașii este al doilea cel mai lung pod rutier din România, asigurând continuitatea Autostrăzii Moldovei (A7) peste râul Buzău și realizând legătura dintre Moldova și regiunile de sud și vest ale țării.

Deschiderea acestei infrastructuri a permis redirecționarea traficului de pe podul Mărăcineni, principala legătură rutieră dintre Muntenia și Moldova, contribuind la fluidizarea circulației și la creșterea siguranței rutiere într-una dintre cele mai intens circulate zone ale județului Buzău.

Un proiect de infrastructură care aduce beneficii reale atât pentru traficul de tranzit, cât și pentru comunitățile locale”, a publicat Directia Regionala de Drumuri si Poduri Buzau, pe pagina sa oficială de Facebook.

Video aici

Jumătate din autostradă este încă la stadiul de proiect

Bilanțul cumulat arată că artera rapidă a Moldovei a fost finalizată în proporție de 47%. Singurul succes major rămâne sectorul de 50 de kilometri deschis circulației între Focșani și municipiul Adjud.

În rest, zeci de kilometri din șoseaua de mare viteză sunt blocați în diverse stadii de execuție. 

Blocaj major cauzat de supraaglomerarea unui singur grup de firme

Majoritatea licitațiilor de pe A7 au fost câștigate de firmele lui Umbrărescu – Buzău Est–Vadu Pașii, Vadu Pașii–Râmnicu Sărat, Râmnicu Sărat–Mândrești Munteni, Mândrești Munteni–Focșani Nord, Focșani Nord – Domnești-Târg, Domnești-Târg – Răcăciuni, Răcăciuni – Bacău Sud, Săucești–Trifești, Trifești–Gherăești.

Umbrărescu a deschis simultan prea multe fronturi de lucru în diverse regiuni geografice ale țării noastre, iar din acest motiv, se pare că nu va reuși să termine ce mai are de făcut la Autostrada Moldovei în termenul PNRR-ului renegociat în octombrie 2025.

Mai sunt doua luni înainte de termenul limită

Întregul proiect de infrastructură rutieră a fost reevaluat la o valoare totală de peste 2,17 miliarde de euro. Calendarul oficial a intrat în linie dreaptă, iar pe porțiunea spre Roman Nord situația este extrem de gravă. Cinci din cele șase loturi lăsate în lucru înregistrează restanțe majore față de graficele asumate inițial.

Un ciot al A7 inaugurat acum 8 luni a început să se dezintegreze

O porțiune din autostradă dată în folosință cu doar 8 luni în urmă cedează deja sub acțiunea factorilor externi. Inspectorii din teren au identificat distrugeri alarmante la nivelul sistemelor de protecție și ghidaj destinate conducătorilor auto.

Imaginile surprinse la începutul lunii iulie 2026 pe teren arată un panou mare de orientare, cu indicatiile A7 Siret – Suceava – Buzau Nord si E85 – DN2 Urziceni, căzut complet de pe portal și ajuns în lanul de grâu de lânga autostradă.

Un alt panou, București – Ploiești 250 m, are un element metalic rupt și îndoit, atârnând periculos de structura de susținere, iar un altul, cu direcții spre A7 și Brăila, zace în vegetația de pe marginea drumului.

Stâlpi suspendați în aer

Deficiențele majore sunt vizibile și la baza structurilor grele care asigură semnalizarea direcțiilor de mers. Blocurile masive din beton care ar trebui să fixeze pilonii au fost dezgolite complet de șuvoaiele de apă. Pământul de sub ele a fost măturat din cauza lipsei unor rigole funcționale de evacuare a apelor pluviale. În prezent, mai multe fundații grele atârnă pur și simplu în aer, fiind lipsite de orice sprijin lateral stabil. Dacă apa de pe ausotradă nu este dirijată corect prin rigole și drenuri, erodeaza terasamentele și fundațiile, exact ceea ce se vede in fotografii.

Obiectivele importante stabilite pentru finalul acestei veri au șanse minime de finalizare completă.

Finanțarea segmentului dintre Focșani și Roman Nord este asigurată prin fonduri europene nerambursabile. Neîncadrarea în calendarul strict din această lună aduce pierderi de sute de milioane de euro. Statul va fi obligat să caute alte surse de finanțare pentru continuarea proiectului.

O variantă analizată este mutarea lucrărilor rămase pe Programul Transport din fonduri europene. Această axă de finanțare riscă însă să fie deja complet închisă pentru noi proiecte.

Sursa: monitorulneamt Foto: monitorulneamt

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *