Atenție la ambrozie! Perioada de vârf a polenului și simptomele care anunță alergia

Alergia la ambrozie. Foto Getty Images

Polenul de ambrozie începe să apară în aer încă de la sfârșitul lunii iulie, însă intervalul critic se întinde, de regulă, din a doua jumătate a lui august până la finalul lui septembrie. Strănutul repetat, nasul înfundat, mâncărimea ochilor și lăcrimarea sunt manifestările cel mai des întâlnite, iar apariția tusei, a respirației șuierătoare sau a senzației de apăsare în piept poate indica afectarea căilor respiratorii inferioare. Medicul alergolog Claudia Adriana Nicolae explică cine prezintă un risc mai mare, cum poate fi diferențiată alergia de o răceală și ce măsuri pot limita expunerea.

Manifestările provocate de alergenii din aer pot fi confundate cu o răceală obișnuită, mai ales la debut. Persistența sau revenirea lor în aceeași perioadă a anului impune însă o evaluare de specialitate.

Ce este alergia la ambrozie

„Ambrozia este o plantă originară din America de Nord, care s-a adaptat foarte bine și în Europa. O vedem mai ales pe terenuri neîngrijite, pe marginea drumurilor, lângă șantiere, căi ferate sau pe loturi abandonate. Problema nu este doar că s-a răspândit foarte mult, ci și cantitatea uriașă de polen pe care o produce.

O singură plantă poate elibera într-un sezon sute de milioane, uneori chiar până la aproximativ un miliard de grăuncioare de polen. Sunt foarte mici, foarte ușoare și pot fi transportate de vânt pe distanțe mari. Asta este una dintre părțile frustrante pentru pacienți: nu trebuie să vezi un câmp de ambrozie și nici să locuiești lângă plantă ca să ai simptome.

Este suficient ca polenul să ajungă în aerul pe care îl respiri. Nu avem încă un studiu național recent care să ne spună exact câți români sunt afectați, însă o estimare oficială a indicat peste 480.000 de persoane, adică aproximativ 5,35% din populația activă. Probabil că dimensiunea reală a problemei este mai mare, pentru că mulți pacienți nu ajung să fie diagnosticați.”, a explicat pentru Digi24.ro Claudia Adriana Nicolae, medic primar în Alergologie și Imunologie Clinică și președintele Asociației Române de Educație în Alergii (AREA)

Cine este mai predispus să dezvolte alergie la ambrozie

„Riscul este mai mare la persoanele care au deja rinită alergică, astm, dermatită atopică sau alte sensibilizări respiratorii, precum și la cele care provin din familii în care există boli alergice. Contează însă foarte mult și expunerea. Cine locuiește sau lucrează ani la rând într-o zonă cu multă ambrozie poate deveni alergic inclusiv la vârsta adultă.

Copiii și persoanele în vârstă sunt afectate diferit?

„La copii, problema este că simptomele pot fi ușor trecute cu vederea. Copilul nu spune întotdeauna că îl mănâncă nasul sau că respiră mai greu. Părintele observă că își freacă nasul și ochii, respiră pe gură, doarme prost, se trezește obosit sau nu se mai concentrează la școală. Trebuie urmărite atent și tusea, respirația șuierătoare (wheezing) sau faptul că un copil se oprește din alergat și nu mai ține pasul la joacă. Acestea pot fi semne de astm, nu doar de rinită.

La vârstnici, simptomele alergice se pot suprapune peste boli cardiace sau pulmonare. Uneori lipsa de aer este pusă automat pe seama vârstei, deși poate exista și un astm declanșat de polen. Cei mai expuși complicațiilor sunt pacienții care au deja astm, mai ales dacă acesta nu este bine controlat. Polenul poate declanșa exacerbări severe chiar și la persoane care în restul anului au puține simptome.”, a adăugat medicul

Care sunt cele mai frecvente simptome și când apar

„În practică, vedem mereu același tipar la final de vară, oameni care spun că „au răcit din nou”, dar povestea nu sună deloc a infecție. Apar strănutul în salve, secrețiile nazale clare, nasul care se blochează complet, mâncărimea de nas și ochi, ochii roșii și lăcrimarea. După mai multe nopți în care pacientul nu respiră bine, apar oboseala, somnul fragmentat și dificultățile de concentrare. La unii pacienți apar și tusea, apăsarea în piept, respirația șuierătoare sau senzația că nu pot trage suficient aer. Din acel moment nu mai vorbim doar despre o rinită alergică. Acolo trebuie să ne gândim serios și la astm.

În România, polenul poate apărea de la sfârșitul lunii iulie. Perioada cea mai dificilă este, de obicei, din a doua jumătate a lunii august până la sfârșitul lui septembrie. Dacă vremea rămâne caldă, simptomele pot continua și în octombrie.”, potrivit sursei Digi24.ro

Cum diferențiem alergia de o răceală

„Mâncărimea este unul dintre cele mai utile indicii. Nasul și ochii care mănâncă, strănutul în salve, lăcrimarea și secrețiile nazale apoase sugerează mai degrabă o alergie. Un alt indiciu este repetarea simptomelor în aceeași perioadă, an după an, și agravarea lor atunci când persoana petrece mai mult timp afară. Răceala se asociază mai frecvent cu durere în gât, stare generală rea, dureri musculare și uneori febră.

Alergia la ambrozie nu produce febră. Dacă apare febra, trebuie căutată o infecție sau o altă cauză. Desigur, un pacient alergic poate avea în același timp și o viroză, iar atunci simptomele se pot suprapune. Și durata ne ajută: o viroză trece, de regulă, în câteva zile sau într-o săptămână-două. Alergia poate continua săptămâni, atât timp cât polenul rămâne în aer.

Există un tratament care poate modifica boala pe termen lung?

„Da. Pentru pacienții cu alergie confirmată și simptome importante, imunoterapia alergen-specifică (ceea ce mulți numesc „desensibilizare” sau „vaccin antialergic”) poate fi o opțiune. Spre deosebire de medicamentele care controlează simptomele, imunoterapia încearcă să schimbe felul în care sistemul imun reacționează la polen.

Poate reduce simptomele și necesarul de medicamente și poate avea efecte care se mențin în timp. Nu este însă o garanție că alergia va dispărea complet și nu se recomandă doar pentru că un test a ieșit pozitiv. Indicația se stabilește individual de medicul alergolog, iar tratamentul este unul de durată, de regulă aproximativ 3 – 5 ani.”, a adăugat președintele Asociației Române de Educație in Alergii (AREA)

Ce măsuri simple putem lua pentru a reduce expunerea

„Nu putem elimina complet polenul din aer, dar putem reduce cantitatea pe care o respirăm și pe care o aducem în casă. În zilele uscate, cu vânt și niveluri ridicate de polen, este util să limităm timpul petrecut afară și să ținem ferestrele închise. În mașină putem folosi aerul condiționat, cu filtrele curățate și schimbate la timp. Când ajungem acasă, este bine să ne schimbăm hainele, să facem duș și să ne spălăm părul. Altfel, polenul ajunge pe canapea, în pat și pe pernă. În perioada de vârf, rufele ar trebui uscate în interior.

Ochelarii pot reduce contactul polenului cu ochii, iar tratamentul recomandat de medic trebuie început la timp și urmat consecvent. Persoanele alergice nu ar trebui să smulgă sau să cosească ambrozia în perioada înfloririi. Exact atunci pot ridica în aer o cantitate foarte mare de polen.

Și mai este ceva important: ambrozia nu este doar problema pacientului alergic. Este și o problemă de sănătate publică. Terenurile infestate trebuie curățate, iar focarele pot fi raportate autorităților și prin instrumentele disponibile publicului.”, conchide Dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar în Alergologie și Imunologie Clinică

Sursa: digi24 Foto Getty Images