Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (desfășurată între 17 oct.-21 nov 1972), statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural. La cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Ziua Patrimoniului Mondial.

Prin declararea la nivel național a Zilei Patrimoniului Mondial, în anul 2013, se promovează elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaștere a acestora, precum și locul pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaționale. De asemenea, se evidențiază necesitatea protejării și conservării acestora, oferindu-se, în același timp, și un plus de imagine la nivel internațional.

România are șapte situri înscrise pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, dintre care șase culturale, respectiv Biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993), fortărețe dacice din munții Orăștiei (1999), centrul istoric Sighișoara (1999), Mănăstirea Hurezi (1993), situri sătești cu biserici fortificate din Transilvania (1993), ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș (1999), și un sit natural, respectiv Rezervația Biosferei Delta Dunării (1991). De asemenea, România are și două elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (Călușul și Doina). Totodată, țara noastră are înscrise 16 obiective pe lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO.

Cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România sunt organizate activități culturale, sociale și artistice și sunt difuzate, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează promovarea și protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.

Sursa:agerpres.ro