Motive pentru o excursie în Maramureş(partea a III-a)

1. Meşteşuguri populare

Dacă veniţi să îi vizitaţi pe maramureşeni, veţi avea prilejul să îi vedeţi “meşterind” la fel ca acum mulţi-mulţi ani. La loc de cinste printre meşteşugurile tradiţionale e sculptatul în lemn. De la blide, linguri, pecetare şi obiecte de mobilier, la case, porţi şi biserici, tuturor le-au dat formă în lemn meşterii locurilor.

Imagini pentru imagini mestesuguri maramuresene         Imagine similară

În domeniul ţesăturilor, femeile din Maramureş cunosc secretul extragerii culorilor naturale din plante şi coajă de copac.În fiecare casă de gazde, se află în camera bună “ruda” cu ţesături din lână şi cânepă, lucrate la teară (război de ţesut). Meşteşugul olăritului se mândreşte cu centrul de la Săcel, unde lutul roşu, scos de la mari adâncimi este prelucrat cu tehnici străvechi.

Tot la Săcel, se meşteresc măştile tradiţionale care  îmbogăţesc obiceiurile de iarnă. In satul Sârbi, pe Valea Cosăului, mai pot fi întâlniţi ultimii clopari din Maramureş.

Imagini pentru imagini mestesuguri maramuresene                      Imagine similară

Costumele populare, podoabele tradiţionale, pictura pe sticlă sunt alte meşteşuguri, toate transmise de la o generaţie la alta şi purtând sigiliul Maramureşului.

Imagini pentru imagini picturi pe sticla maramuresene                                             Imagini pentru imagini picturi pe sticla maramuresene

7. Cimitirul Vesel

În Săpânţa veţi găsi un cimitir neobişnuit, care intrigă şi impresionează prin originalitate: “Cimitirul Vesel”, numit astfel pentru crucile pictate in culori vii, peste care domneşte un albastru special, care de mult timp poartă numele locurilor: Albastru de Săpânţa.

Initiatorul acestui cimitir a fost Stan Ioan Patras, care prin 1935 a început să confecţioneze crucile altfel decât în cimitirele obişnuite. Imaginile cioplite în lemn infăţişează în mod naiv una din caracteristicile vieţii celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare pline de tâlc, scrise în graiul popular, la persoana întâi, ca o spovadă a răposatului. Cimitirul Vesel este neîndoielnic atractiv pentru perspectiva unică asupra morţii şi pentru mentalitatea ţărănească aparte pe care o reflectă, făcând parte din topul 10 al celor mai vizitate destinaţii funerare din lume.

Imagini pentru imagini sapanta maramuresene

8. Muzee unicat

În Maramureş, există o multitidine de muzee, concentrate mai ales în jurul celor două municipii: Baia Mare, reşedinţa judeţului şi Sighetu Marmaţiei, vechea capitală a Maramureşului.

Imagini pentru imagini muzee maramuresene

Muzeul de Mineralogie Baia Mare găzduieşte o spectaculoasă colecţie de minerale, unele unicat în lume. Atât în Baia Mare, cât şi în Sighet, există un muzeu dedicat arhitecturii tradiţionale. Dacă doriţi să vă întregiţi informaţiile despre vechile ocupaţii maramureşene, mobilierul ţărănesc, portul, ceramica şi multe altele, vizitaţi muzeele de etnografie din cele două oraşe.

Imagini pentru imagini muzee Muzeul de Mineralogie Baia Mare g

Despre trecutul Băii Mari şi al locaţiilor învecinate vă va vorbi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, iar despre patrimoniul artistic al municipiului, Muzeul de Artă, ambele aflate în reşedinţa judeţului.

Imagini pentru imagini muzee Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie

În Sighetu Marmaţiei, o celebră inchisoare politică a fost transformată în Memorialul Victimelor Comunismului şi a Rezistenţei. Tot în Sighet, casa în care s-a născut Elie Wiesel, laureat al Premiul Nobel pentru Pace, a devenit atât casă memorială cât şi un muzeu al culturii evreieşti.

Imagini pentru imagini Memorialul Victimelor Comunismului

Nu vă aşteptaţi să găsiţi astfel de instituţii doar în oraşele mari: în Dragomireşti, de exemplu, există un muzeu dedicat ţărăncii române iar în Ieud, familia Pleş a transformat o casă veche de lemn într-un muzeu al cânepei. De asemenea, veţi întâlni la tot pasul case memoriale, precum şi alte locaşuri de cultură.

9.  Viaţa la ţară

Despre satele maramureşene se spune că reprezintă sufletul vieţii la ţară din România, o atracţie şi o sursă de tihnă pentru turistul obişnuit cu aglomeraţia şi zgomotul citadin. Nu de puţine ori, vizitând Maramureşul, rămâi cu impresia unei întoarceri în timp, la simplitate şi arhaic. Multe din activitaţile devenite rutină pentru ţăranul maramureşean sunt pline de un farmec inedit pentru turiştii de departe.

Imagini pentru imagini viata la tara maramures        Imagine similară    Imagini pentru imagini viata la tara maramures

Primul lucru care îl încântă pe călatorul ostenit de drum este gazda întotdeauna “veseloasă” şi primitoare şi o masă bună cu bucate tradiţionale. Apoi munca la câmp, adierea de iarbă proaspăt cosită, mirosul de lemn si jăratic, gustul laptelui proaspăt muls, plimbările cu căruţa sau cu sania, somnul odihnitor sunt câteva din ingredientele de care turistul se îndrăgosteşte pentru totdeauna. Iar pensiuni agroturistice se găsesc cu duiumul.

Imagini pentru imagini pensiuni maramures                 Imagini pentru imagini pensiuni maramures

 

10. Horinca

Horinca (sau pălinca) nu e numai băutura tradiţională, ci şi mândria fiecărui moroşan gospodar, licoarea care stropeşte  orice ospăţ, descreţeşte frunţile, leagă prietenii şi dezleagă limbi, un soi de elixir care capătă puteri tămăduitoare: “Decat leacuri din potica, mai bine-un pic de horinca” zice cântecul popular, sau “De beau un pic de horinca, Nu ma mai doare nimnica.” Cei iniţiaţi în tainele horincii ştiu cum să verifice cât e de bună: freacă o picătură în palme şi dacă mirosul băuturii aduce cu cel al mierii, testul calităţii a fost trecut.

Apoi, o pălincă adevărată trebuie să facă margeluţe pe margine dacă o scuturi: cu cât mai numeroase şi cu cât durează mai mult, cu atât mai bine. Se mai spune că atunci când intraţi în casa unui moroşan şi sunteţi omeniţi cu pălincă, paharul trebuie băut până la fund înainte de a fi pus pe masă, altfel aduce ghinion gazdei.

Însă oricât v-ar preocupa soarta gazdelor, nu uitaţi ca horinca e “apa de foc” si după o înghiţitură-două, “picioarele vi se înmoaie ca pământu după ploaie…”

Imagini pentru imagini horinca maramureseana      Imagini pentru imagini horinca maramureseana        Imagini pentru imagini horinca maramureseana

11. Activităţi în aer liber

După ce găzdoaiele v-au omenit (ospătat) aşa cum se cuvine, sigur veţi simţi nevoia să faceţi puţină mişcare. Maramureşul va fi încântat să vă dezvăluie pitoreştile lui poteci pentru drumeţii, lacurile şi râurile pentru o scaldă pe cinste în zilele dogoritoare de vară şi pârtiile generoase de schi în timpul iernii (Borşa, Şuior, Mogoşa, Cavnic, Izvoare). Ocna Şugatag, staţiune balneară cu lacuri sărate este şi punctul de plecare al Drumului moştenirii maramureşene.

Imagini pentru imagini plimbare cu caruta maramures                    Imagini pentru imagini activitati in aer liber schi maramures                                                         Imagini pentru imagini plimbare cu caruta maramures

În Maramureş, pasionaţii undiţei vor afla că au ajuns la destinaţia potrivită. În Vişeu de Sus, mocăniţa – vechiul tren forestier cu aburi vă aşteaptă să vă conducă prin pitoreasca Vale a Vaserului. Cicliştii se pot bucura de rute îndepărtate de trafic, drumuri de ţară care traversează peisaje sublime.

Imagini pentru imagini plimbare cu mocanitamaramures

 

Dacă încă nu v-aţi consumat energia şi sunteţi dornici de o porţie zdravănă de adrenalină, luaţi-vă hamurile, chingile, corzile pentru un căţărat pe Creasta Cocoşului sau lăsaţi-vă pe mâna celor din cluburile de parapantism. Veţi simţi că Maramureşul are cu adevărat un aer “tare”.

 

Imagini pentru imagini plimbare catarat pe creasta cocosuluimaramures

12. Muzica tradiţională

Nascută în inima naturii, muzica tradiţională maramureşeană este plină de patos. Fie de dor, de dragoste, de băut sau de invartit, cantecul maramuresan te umple de emoţie şi vitalitate.

Imagini pentru imagini muyica dinmaramures

Mai la început, păstorind departe de casă, ţăranul maramureşean şi-a cântat dorul din frunză. Apoi, şi-a cioplit o tilincă şi un fluier iar registrul muzical a devenit şi mai complex. Totul s-a desăvârşit când cetera (vioara) a devenit instrumentul principal, prin care maramureşeanul pare a-şi exprima cel mai bine trăirile cele mai intense.

Cântecul viorii te poartă pe un portativ ce urcă până pe crestele munţilor şi apoi coboară pe văile şi luncile Maramureşului. Pe lângă ceteră, moroşenii mai sunt dibaci în mânuirea zongorei, o chitară simplă modificată la 5 corzi şi a dobei, iar dacă la toate aceste instrumente se adaugă  şi  horitul cu vocea şi “strâgăturile” inconfundabile, pământul vibrează şi la fel şi sufletul ascultătorilor.

Imagini pentru imagini muyica dinmaramures

Nu peste tot în Maramureş muzica e atît de exuberantă. În ţara Lăpuşului se cântă faimoasa hore cu noduri, mai potolită, dar încărcată de emoţie şi cu o tehnică unică şi inimitabilă.

 

Poftiţi dar de ascultaţi muzica din Maramureş, capabilă să vă stoarcă lacrimi, dar şi să vă dea aripi şi să alunge orice supărare.

Poftiţi de vizitaţi Maramureşul şi veţi descoperiţi povestea şi farmecul!

Sursa:unica.ro