Un nou studiu scoate la suprafață MOTIVELE PENTRU CARE NU TE POȚI ABȚINE SĂ ÎȚI VERIFICI TELEFONUL
O nouă carte examinează anxietățile care duc la acțiuni compulsive, de la shopping-ul online obsesiv până la adunatul de lucruri ca hârciogul și germofobie.
Compulsivitatea ia multe forme. Unii dintre noi simt că trebuie să-și documenteze neapărat fiecare ieșire pe Instagram – o acțiune compulsivă, dar nu una care-ți distruge viața. Alții, cum sunt oamenii din cartea lui Sharon Begley Can’t Just Stop: An Investigation of Compulsions, au obsesii compulsive nocive care nu-i lasă, de exemplu, să arunce un bon de cumpărături sau o chitanță bancară. Le păstrează ca pe niște amintiri dragi.
Begley, care lucrează ca jurnalist științific pentru site-ul Stat, ilustrează în cartea ei mai multe tipuri de persoane compulsive, inclusiv cele care se simt obligate să joace Candy Crush, să scrie zilnic în jurnal, să colecționeze cutii vechi, să cumpere haine și să-și smulgă părul din cap. În unele cazuri, terapia folosită pentru tratarea acestor compulsivități nocive poate fi crudă. De exemplu, germofobii sunt obligați să atingă veceuri publice în cadrul terapiei de expunere la obiectul fricii. Sau unui hârciog i se cere să arunce toate lucrurile care îl conectează cu trecutul.
Există și terapii mai blânde pentru comportamentul compulsiv, dar acestea implică înăbușirea unei voci interioare seducătoare – un interlop, cum o numește Begley, care îi spune persoanei afectate că trebuie să evite crăpăturile din asfalt, altfel persoana iubită va păți ceva rău. „Aceste persoane trebuie să realizeze că există o problemă în circuitul lor care le spune o minciună”, mi-a zis Begley.
Deși, conform arheologilor comportamentali, pe vremuri se credea că aceste acțiuni compulsive sunt cauzate de Satana, astăzi știm că se nasc dintr-o groază – un sentiment pregnant zilele astea. Begley argumentează că n-ar trebui să patologizăm tot ce facem ca reacție la acest sentiment. (Bineînțeles, asta în cazul în care nu ne distrugem viața.)
Begley descrie cum arată compulsivitatea în creierul nostru, despre obsesia noastră pentru jocurile stupide de pe telefoane și despre postările compulsive ale președintelui Trump pe Twitter. Citește aici interviul.
