Povestea marelui caricaturist român Nicolae Petrescu. A fost deportat într-un lagăr din Bulgaria din cauza desenelor sale necruţătoare

Nicolae Petrescu-Găină a fost unul dintre cei mai de seamă caricaturişti români. Din cauza desenelor sale deosebit de acide, a fost deportat, la cererea guvernului german, într-un lagăr din Bulgaria.

Nicolae Petrescu-Găină s-a născut la data de 31 martie 1871 în Craiova, într-o familie modestă. Părinţii săi au fost comercianţi.

Nicolae Petrescu-Găină a absolvit cursurile Gimnaziului din Craiova, care s-a numit mai târziu Liceul „Carol I”. Foarte ambiţios, în 1891 sau 1892, după alte surse, a plecat pe jos la Bucureşti pentru a urma cursurile Şcolii de Belle-Arte.

În Capitală, el a locuit împreună cu Costin Petrescu, pictor, publicist, profesor universitar, preşedinte al Sindicatului Artelor Frumoase şi publicist român. Din cauza lipsurilor, Nicolae Petrescu-Găină obişnuia să consume castanele coapte pe care le primea de la rudele sale de la Tismana, din judeţul Gorj. Pentru că i-a făcut caricatura profesorului său de la catedra de pictură, Nicolae Petrescu-Găină a fost exmatriculat, însă a fost reprimit după intervenţia fratelui său mai mare, Ioan Petrescu. În anul 1898 i-a apărut albumul de caricaturi denumit „Contimporani“, care conţinea 26 de caricaturi ale oamenilor politici sau ale persoanelor cunoscute din societate. Publica frecvent desene în mai multe cotidiene şi periodice, cum ar fi Adeverul de Joi şi Adeverul.

Prima sa prezenţă publică a fost la Salonul Artiştilor Independenţi, unde a expus 42 de desene şi caricaturi. Aici l-a cunoscut pe marele pictor Ştefan Luchian, între cei doi legându-se o mare prietenie. Cu un mare simţ al umorului şi o cultură vastă, Nicolae Petrescu-Găină a devenit cunoscut prin caricaturile pe care le realiza.

Prima expoziţie personală

Prima expoziţie personală a fost deschisă la Ateneul Român împreună cu prietenul său, Ştefan Luchian. A expus, în cadrul expoziţiei, portretul lui Constantin I. Stăncescu (foto dreapta), profesor de estetică şi istoria artelor la catedra Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti, fapt care a atras închiderea salonului. Acest eveniment a stârnit indignarea artiştilor, presei şi iubitorilor de artă. Ziarul Adevărul şi Furnica au condamnat această acţiune reprobabilă.

În primăvara anului 1908, a participat la şedinţa parlamentului când erau interpelaţi membrii guvernului în care tema de dezbatere era legea privind repausul duminical, propunere a Patriarhiei. A realizat cu această ocazie mapa-album  „Caricaturi. Repausul duminical la Senat”.

În anul 1913, Nicolae Petrescu publică cel de al doilea album de caricaturi, cu 42 de lucrări, intitulat „Albumul meu“, la editura ziarului „Seara“ al cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Piteşti.

Trăia de pe urma caricaturilor Nicolae Petrescu-Găină şi-a câştigat existenţa din vânzarea caricaturilor pe care le realiza şi erau publicate în publicaţiile vremii. De asemenea, multe lucrări erau vândute în terasele pe care le frecventa. Cu banii încasaţi îşi plătea chiria şi traiul.

Poetul Tudor Arghezi era unul dintre admiratorul lui Nicolae Petrescu-Găină.

„Caricaturistul Găină, cum îl numesc amicii, are în efemeridele artei româneşti, câteva pagini ale lui, câteva chipuri definitiv fixate şi atitudinile lui remarcabile, calităţile lui de inteligenţă şi de un sarcasm binevoitor care-i fac glumele interesante şi juste s-ar fi rezolvat într-un talent de o clasicitate şi de o fineţe surprinzătoare, dacă boema nu l-ar fi împiedicat, cel puţin până acum, să se aprofundeze cu ajutorul unui studiu dârz de toată ziua şi al unor călătorii active prin ţările de artă ale lumii, Franţa, Italia şi Olanda”, arăta Tudor Arghezi.

De unde provine porecla „Găină“

A fost poreclit „Găină“ ca urmare a ghetelor sale albe, de care avea mare grijă să nu se murdărească de noroi.

Nicolae Petrescu-Găină a fost unul dintre fondatorii „Tinerimii artistice“ şi era mai tot timpul prezent în renumitele cafenele din Bucureşti: Terasa Oteteleşanu, Fialkovski, Kubler, Imperial şi Capşa. Nicolae Petrescu-Găină era foarte sărac şi de multe ori mai vindea din lucrările sale pentru a putea să trăiască. Cunoştea toate muzeele din Europa din albumele pe care le studia cu mare sârguinţă, iar un grup de prieteni şi admiratori au contribuit cu o sumă de bani pentru ca Nicolae Petrescu-Găină să meargă în străinătate şi să cunoască arta universală. A fost deportat într-un lagăr din Bulgaria.

Caricatura lui Nicolae Petrescu-Găină era polemică, acidă şi necruţătoare. A realizat desene din Al doilea Război Balcanic şi a satirizat militarismul german reprezentat de Împăratul Wilhelm al II-lea ai Germaniei şi de Împăratul Franz Josepf al Austriei. Pentru că multe dintre lucrări nu erau pe placul guvernului german şi al oficialităţilor zilei, Nicolae Petrescu-Găină a deportat în lagărul Golemo Konjari, din Bulgaria. A stat acolo timp de un an şi jumătate, dormind pe o saltea din paie. În ciuda acestui lucru nu a renunţat la caricatură şi a realizat lucrări cu oamenii cu care a intrat în contact.

După Primnul Război Mondial, a fost decorat de Guvernul Francez cu ordinul „Ofiţer al Instrucţiei Publice“, distincţie acordată „celui mai nobil şi mai dezinteresat sprijinitor al Franţei“.

Sfârşitul vieţii

În ultima perioadă a vieţii nu a mai putut să-şi asigure existenţa din vânzarea de caricaturi şi a fost nevoit să-şi găsească un mijloc de întreţinere. Astfel, Nicolae Petrescu-Găină a devenit arhivar, activitate din care îşi câştiga cu greu existenţa.

S-a îmbolnăvit la începutul anului 1931 şi s-a internat la Spitalul Colentina. A realizat chiar pe patul de spital o serie de caricaturi în care s-a înfiţişat chiar pe el. Desenele au fost realizat pe bucăţele de hârtie în peniţă şi creion negru, menţionând pe ele „Ultima lucrare a pictorului N.S. Petrescu-Găină. A murit în data de 15 februarie 1931.

Sursa:adevarul.ro