Misterele României

Partea a V-a

Călăraşi: Comoara blestemată de la Dor Mărunt. Legenda fântânii lui Prepeliţă şi sinuciderile misterioase  

Bărăganul, ars de soarele dogoritor şi mângăiat uşor de valurile Dunării, ascunde în imensa pustietate mistere care i-au cutremurat pe oameni. Legendele despre comori adânc îngropate în solul roditor al câmpiei le-au luat multora minţile. Locurile sunt secrete, iar duhurile care le protejează se transformă, spune povestea, în flăcări albastre care “dansează” uneori deasupra câmpurilor. Cine ajunge la ele nu scapă de blesteme. Panait Istrati, în 1928, a surprins cel mai bine în descrierile sale acest colţ de Românie. “Ciulinii Bărăganului” este romanul care a făcut celebru acest colţ de ţară.

CLUJ: Misterele din Hoia-Baciu, una dintre cele mai înfricoşătoare păduri din lume Poveşti cu OZN-uri şi voci ciudate care te cheamă

„Pădurea Hoia Baciu din Transilvania a atras o atenţie nedorită de peste o jumătate de secol.

Localnicii din apropiere susţin că pădurea – care are o poiană circulară în centru – este un portal, iar cei care trec prin el s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată. Cei care au trecut prin poiană relatează că au avut stări de anxietate şi de greaţă. Copacii, despre care se spune că altădată erau drepţi şi înalţi, sunt acum răsuciţi, cu noduri“. Această descriere apărută într-un articol despre lista celor mai bântuite cinci păduri din lume, publicat de BBC în 23 ianuarie 2013, a făcut din pădurea Hoia Baciu, din Cluj, o destinaţie la modă pentru turiştii dornici de adrenalină.

Aceeaşi pădure a fost inclusă, în 2013, într-un alt  top 10 al celor mai înfiorătoare locuri din Europa de cotidianul britanic „The Guardian“. Ziariştii englezi spun că pădurea din Cluj are o atmosferă de tip Blair Witch. Pădurea din apropierea Clujului a fost inclusă şi într-un top făcut de revista americană Travel+Leisure, care, de asemenea, o plasa printre cele mai înfricoşătoare păduri din lume. Desele apariţii ale unor fenomene stranii în Pădurea Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, au stârnit interesul unor echipe de cercetători români ale fenomenelor paranormale. Scriitorul Daniel Roxin a făcut un documentar pe tema aceasta. Ca invitat, l-a avut pe preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca.

 

CONSTANŢA. Primul poet al acestor ţinuturi îşi doarme somnul de veci în ruinele vechii cetăţi sau în adâncurile mării Publius Ovidius

 

Naso s-a născut la data de 20 martie 43 î.Hr la Sulmona şi a murit în anul 17 sau 18 d. Hr la Constanţa, în vechiul Tomis. În anul 8 î.HR, pe când poetul se afla pe insula Elba, împăratul Octavian Augustus semnează edictul de exilare a lui Ovidius. Este îmbarcat pe o corabie şi părăseşte Roma, plecând spre marginea Imperiului Roman, la Pontul Euxin. Nu avea să se mai întoarcă niciodată.

Ovidius nu avea să dezvăluie niciodată motivul exilului său. Romanticii spun că iubirea lui faţă de Iulia, fiica împăratului, i-a atras mânia lui Augustus. Criticii moravurilor de la curtea imperială sunt de părere că poetul ar fi văzut ceea ce nu trebuia să vadă – incestul împăratului cu fiica sa. Nu se ştie dacă marele poet a fost incinerat sau doar înmormântat. La vremea respectivă, în secolul I, erau două rituri de înmormântare: de incineraţie şi de inhumaţie, spun experţii arheologi. Fiecare alegea modul de înmormântare în funcţie de credinţa lui.

Sursa:adevarul.ro