Reţete utile din frunzele de mur

Recunoscute pentru savoarea lor, dar şi pentru proprietăţile depurative, uşor astringente şi laxative, fructele nu sunt totuşi cele mai valoroase părţi ale murului. Cele mai multe calităţi terapeutice le au frunzele plantei, foarte apreciate în fitoterapie.

„Frunzele au proprietăţi dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonal şi antihemoragice, de aceea sunt considerate ca având calităţi tămăduitoare mai mari decât ale fructelor. Pot fi folosite atât în uz intern, pentru combaterea colicilor, în boală diareică, în infecţiile urinare, în inflamaţii ale cavităţii orale şi ale faringelui, împotriva bronşitei, diareei, a bolilor de rinichi, enterocolitelor, afecţiunilor pulmonare, dar şi în uz extern, în tulburări minore de insuficientă venoasă (gambe dureroase) şi în hemoroizi.

Infuzii simple şi combinate  

Infuzia este cea mai la îndemână formă de utilizare a frunzelor de mur. Nu există o reţetă universală, pentru că se se prepară diferit, în funcţie de afecţiunea ce urmează a fi tratată.

„Pentru tratarea gingivitelor şi stomatitelor, se prepară o infuzie din două linguri de frunze la 250 ml cană cu apă. Se utilizează sub formă de gargară.

Pentru ciclu menstrual prelungit ori cu sângerări abundente, se prepară o infuzie combinată. Folosim o linguriţă de frunze şi una de fructe uscate. Se opăresc cu o cană de apă fierbinte şi se lasă la infuzat 20 de minute. Se consumă cald, cu miere, câte trei-patru căni pe zi.

Pentru tratarea leucoreei putem prepara următoarea reţetă de infuzie. Într-o cană, peste o lingură de frunze de mur se se adaugă 200 ml de apă clocotită, după care se lasă la răcit. Se fac spălături cu irigatorul, de două ori pe zi, vreme de o săptămână, după care se întrerupe tratamentul o perioadă de cinci zile, cu precizarea că poate fi reluat”, explică specialistul în fitoterapie.    Pentru eficienţă sporită, în această ultimă variantă de ceai se adaugă şi jumătate de linguriţă de flori de muşeţel.

O altă reţetă, din cinci linguri de frunze opărite, la doi litri de apă, este recomamdată (după răcire şi filtrare) pentru tratarea hemoroizilor  şi fisurilor anale. ”Sunt indicate băi de şezut cu durata de până la 10 minute. Frunzele rămase se pot folosi pentru cataplasmă, în tratarea locală externă  a aceloraşi probleme”, mai precizează Elena Badea.

Pentru o serie de alte probleme este de mare ajutor infuzia combinată. Pentru infecţii urinare, specialistul recomandă următoarea reţetă:

„O lingură de frunze de mur, una de frunze de afin şi o linguriţă de fructe de afin se pun la înmuiat de seara până dimineaţă în jumătate de litru de apă. Dimineaţă se strecoară, iar plantele care rămân, se opăresc cu jumătate de litru de apă fierbinte, după care se aşteaptă să se răcească. Ulterior se combină cele două infuzii, rezultând aproximativ un litru de ceai, din care se bea câte o jumătate de cană la intervale de o oră”, precizează Elena Badea.

Tinctura şi pulberea, la fel de valoroase din punct de vedere terapeutic

Nu doar ceaiurile din frunze de mur au calităţi terapeutice. Tinctura, spre exemplu, este un bun remineralizant, antireumatic, hipotensiv şi a hipoglicemiant.

„Este indicată în osteoporoză, inclusiv cea indusă de medicamente şi ca tratament secundar în caz de emfizem pulmonar, hipertensiune arterială, arterioscleroză, diabet zaharat tip II, fibrom uterin, sterilitate masculină, candidoza bucală. Recomandat este să se administreze 50-70 picături, în administrare unică, ori 30-50 picături, de două-trei ori pe zi, diluate în puţină apă, cu un sfert de oră înainte de mesele principale.

Şi sub formă de pulbere, frunzele de mzur au calităţi tămăduitoare. “Pulberea este utilă în caz de diaree dacă se ia din două în două ore, câte o jumătate de linguriţă”, precizează specialistul, care recoandă consultarea unui medic înainte de a folosi aceste preparate”.

Sursa:adevarul.ro