MITUL locului în care Dumnezeu i s-a arătat, pentru prima dată, lui Moise

Situată la poalele Muntelui lui Moise, din Peninsula Sinai, Mănăstirea Sf. Ecaterina, una dintre cele mai importante centre de pelerinaj din lume și locul în care Moise a primit cele 10 porunci, a fost construită și cu ajutorul a 200 de români. Deși funcționează după ritul bisericii ortodoxe grecești, Profetul Mahomed a cerut musulmanilor să apere, cu prețul vieții, mănăstirea și pe cei ce trăiesc acolo.

Una dintre cele mai fascinante obiective turistice din Peninsula Sinai este Mănăstirea Sf. Ecaterina, a cărei poveste ne duce în vremuri îndepărtate, la faptele din Vechiul Testament.

„La 220 km distanță față de stațiunea Sharm el Sheikh, în inima pustietății, se află Mănăstirea Sf. Ecaterina, locul în care călugării greci trăiesc laolaltă cu beduinii, care le-au învățat limba unde în mijlocul deșertului cresc măslini, chiparoși și eucalipți, printre pisici tolănite la soare și copii de beduini care mână caprele și încearcă să vândă suveniruri pelerinilor”, povestește Cosmina Gheorghiță, consultant local Cocktail Holidays.

În acest loc de la poalele Sinaiului se spune că Dumnezeu i s-a aratat întâia dată lui Moise și i-a dat cele 10 porunci, după ce Moise împreună cu fratele său Aaron au scos poporul evreu de sub robia egipteană.

Primii ani ai creștinismului și persecuțiile romanilor au atras cei dintâi monahi în Peninsula Sinai, în căutare de pace și liniște. Aceștia s-au stabilit în apropierea locurilor sfinte și curând au format o mică comunitate creștină, căreia i s-a dus faima peste granița Egiptului.

200 de români au ajutat la construcția mănăstirii

Cosmina Gheorghiță a povestit, pentru Evenimentul zilei, despre istoria îndepărtată a acestei mănăstiri. Prima construcție însemnată a fost ridicată în secolul IV, la dorința Împărătesei Elena, mama lui Constantin cel Mare, care pe locul Rugului Aprins a înălțat o capelă, astăzi încorporată în biserica mănăstirii. Însă, abia mult mai târziu, în perioada bizantină, în secolul VI, Împăratul Iustinian a fost cel care a ridicat mănăstirea-cetate.

Fiii creștinilor

Pentru a ajuta la construcția mănăstirii, printre miile de muncitori, Iustinian a adus și 200 de români din Delta Dunării, lucru care este menționat și în documentele mănăstirii. Ei au rămas și s-au stabilit acolo, sprijinind și apărând mănăstirea, păstrându-și tradiția și religia, însă în secolul VII, odată cu invazia arabă, mare parte din ei au trecut la credința musulmană, rămânând în continuare ca slujitori ai mănăstirii. Astăzi sunt cunoscuți ca tribul „geabelilor” și își duc traiul în preajma mănăstirii. Ei își recunosc rădăcinile, istoria, îi respectă pe calugări, iar celelalte familii de beduini îi numesc „fiii creștinilor”. Denumirea de Sf. Ecaterina a fost dată, mai târziu, abia în secolul X, când moaștele Sfintei Mucenice Ecaterina au fost aduse la biserică.

Darul de la călugări

Zilnic, sute de pelerini merg la mănăstire pentru a se închina la racla ce adăpostește capul și mâna Sf. Ecaterina, primind, în schimb, de la călugări un ineluș, simbol al legăturii spirituale cu Mântuitorul.

„Cei care vizitează locul au șansa de a vedea și muzeul mănăstirii, unde sunt păstrate icoane unice, datând chiar din secolul IV, veșminte bisericești, evanghelii îmbrăcate în argint și decorate cu pietre prețioase și o copie a valorosului manuscris „Codex Sinaiticus”, o variantă din secolul IV a Bibliei, în limba elenă (originalul fiind păstrat în biblioteca mănăstirească)”, a adăugat consultantul în turism.

Tot în cadrul muzeului este păstrată și o copie a scrisorii trimise de Profetul Mahomed călugărilor, în care acesta promite că musulmanii vor apăra, cu prețul vieții, mănăstirea și pe cei ce trăiesc acolo. În prezent, mănăstirea funcționează după ritul bisericii ortodoxe grecești și reprezintă unul din cele mai importante centre de pelerinaj din lume.