Cum facem să ne bucurăm de căldura verii dar în acelaşi timp să ne ferim de efectele caniculei?

Atunci când este supus la o sursă de căldură prea mare, organismul va încerca să restabilească temperatura normală a corpului, prin mecanisme de adaptare.

În acest proces, oamenii pot suferi diferite stări de la edeme la hipovolemie, hipotensiune, şoc caloric, pierdea cunoştinţei sau chiar accident vascular cerebral. Iată cum să interveniţi la fiecare etapă:

Înainte de caniculă

Verifică funcţionarea corectă a sistemului de aer condiţionat;

Izolează ferestrele. Montează temporar, între ferestre şi perdele, un sistem de reflectare a căldurii (exemplu: folie de aluminiu);

Acoperă ferestrele în care bate soarele dimineaţa sau după amiaza cu draperii, jaluzele, obloane;

Acestea pot reduce căldura în casă cu până la 80%;

În timpul caniculei

Rămâi în casă şi limitează expunerea la soare;

Petrece cea mai mare parte a zilelor călduroase în clădiri publice precum biblioteci, şcoli, teatre, centre comerciale, etc.;

Mâncă regulat, echilibrat şi uşor;

Evită utilizarea sării;

Bea multă apă.Persoanele care au epilepsie, suferă de inimă, rinichi sau ficat au restricţionare privind utilizarea lichidelor ori au probleme de reţinere a lichidelor, de aceea trebuie să consulte un medic înainte de a creşte aportul acestora; Limitează consumul de băuturi alcoolice;

Poartă haine uşoare, răcoroase, colorate deschis care acoperă cat mai mult pielea;

Protejează-ţi faţa şi capul purtând o pălărie cu boruri largi;

Nu lăsa niciodată copiii sau animalele singure în autovehicule închise;

Evită muncile extenuante în partea cea mai călduroasă a zilei. Utilizează un sistem de contact permanent cu o altă persoană şi ia pauze frecvente;

După caniculă 

Canicula asociată cu seceta poate afecta regiuni foarte mari şi un număr ridicat de oameni. Se creează condiţii pentru manifestarea altor pericole, precum incendii, viituri şi alunecări de teren.

Informaţii medicale utile 

În condiţii de caniculă se pot declanşa diferite afecţiuni. Iată câteva dintre acestea, simptomele lor şi cum puteţi acorda primul ajutor:

ARSURI – simptome: Înroşirea pielii şi dureri, posibil băşici, febră, durere de cap.

PRIM AJUTOR: Fă un duş, folosind săpun pentru curăţarea porilor. Foloseşte îmbrăcăminte uscată, curată şi consultă un medic.

CRAMPE – simptome: Spasme dureroase, de obicei în muşchii de la picioare şi cei abdominali; transpiraţie greoaie.

PRIM AJUTOR: Du victima într-o încăpere răcoroasă. Masează-i uşor muşchii afectaţi pentru a dispărea spasmele. Da-i să bea câte o jumătate de pahar de apă rece la fiecare 15 minute (fără cafeină sau alcool). Întrerupe administrarea lichidelor dacă victima are stare de vomă.

 EPUIZARE – simptome: Transpiraţie greoaie, dar pielea poate rămâne rece, palidă sau roşiatică. Puls slab. Este posibil ca temperatura corpului să fie normală, dar să înceapă să crească. Sunt posibile stări de leşin, ameţeală, vomă, oboseală sau dureri de cap.

PRIM AJUTOR: Aşezează victima culcată într-un spaţiu răcoros, scoate-i hainele şi pune-i haine răcoroase şi umede. Du victima într-un spaţiu cu aer condiţionat. Dacă victima este conştientă dă-i să bea apă. Asigură-te că o bea în înghiţituri mici. Da-i să bea câte o jumătate de pahar cu apă rece la fiecare 15 minute. Întrerupe administrarea lichidelor dacă victima are stare de vomă. Dacă victima începe să vomite solicită imediat ajutor medical.

ŞOCUL CALORIC (insolaţia) – simptome: Temperatura corpului crescută, piele deshidratată, puls rapid, respiraţie accelerată, superficiala, confuzie, delir, convulsii, pierderea cunoştinţei, comă. Aceasta reprezintă o urgenţă medicală majoră, deoarece este pusă în pericol viaţa persoanei. Se pot produce leziuni la nivelul tuturor organelor, inclusive edem cerebral sau chiar accident vascular cerebral.

PRIM AJUTOR: – transportă victima într-un mediu răcoros; – aşaz-o în poziţie culcată, cu picioarele mai sus; daca este inconştientă atunci aşezaţi în poziţia de siguranţă (culcată pe o parte); – scoate hainele şi aplică comprese umede pe corp sau stropiţi persoana cu apă rece; – nu introduce victima într-o cadă cu apă rece, din cauza riscurilor de convulsii. Acest lucru se face în prezenţa lucrătorilor medicali; – solicită urgenţa; – nu administra lichide victimei; – în caz de stop cardio-respirator aplică manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

Sursa: adevarul