Cele mai stranii biserici ruinate poartă istorii impresionante

Ruinele unor vechi biserici din România poartă istorii impresionante. Un loc aparte este fosta biserică din Săcărâmb, distrusă de nenumăratele trăsnete care au lovit-o în timpul furtunilor.

Cele mai ciudate biserici ruinate: locul înghiţit de un iaz toxic, biserica demolată de trăsnete, mănăstirea distrusă de turci

Veche de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, biserica din Chiajna a fost distrusă de turci înainte de a fi sfinţită. Doar ruinele au rămas din ea. În Apuseni, vechea biserică a satului Geamăna a fost înghiţită aproape în totalitate de iazul de steril al minelor de cupru. Şi alte ruine ale unor biserici româneşti păstrează poveşti impresionante.

Biserica devastată de turci înainte de a fi sfinţită Ruinele Mănăstirii Chiajna a devenit cunoscută datorită unor legende tulburătoare. Biserica de cărămidă a fost ridicată la marginea Bucureştilor în jurul anului 1780. Înaltă de aproape 20 de metri, cu ziduri groase şi cu o lungime de 43 de metri, biserica urma să fie una dintre cele mai impresionante aşezăminte de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Zidirea ei a durat aproape zece ani, însă înainte de a fi sfinţită, biserica Chiajnei a fost devastată şi incendiată de turci. O altă legendă spune că lăcaşul ar fi fost părăsit în timpul unei epidemii de ciumă, din vremea domnitorului Mihai Şuţu (1791-1793), când însuşi mitropolitul Cosma, al Ţării Româneşti, a murit aici, din cauza ei. Biserica Chiajna a fost lăsată în paragină, iar cutremurul din 1977 i-a doborât turla şi cea mai mare parte din ziduri. Ruinele ei se află pe lista monumentelor istorice, iar reprezentanţii Bisericii plănuiesc rezidirea ei.

Foto: romaniantourism.ro

Biserica înghiţită de steril

Vechea biserică a satului Geamăna din Munţii Apuseni a rămas scufundată într-un iaz de steril toxic, alături de cele mai multe dintre casele localnicilor, ridicate la poalele ei. Biserica a fost clădită în anul 1826, cu un secol şi jumătate înainte ca, în apropiere, să se dezvolte exploatarea de cupru de la Roşia Poieni. De la sfârşitul anilor 1970, sterilul provenit în urma procesului tehnologic a fost deversat în valea în care se afla, la acea vreme, satul Geamăna, cu aproape 400 de gospodării. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica şi cimitirul. Biserica, îngropată pe jumătate în nămolul roşiatic, a rămas astăzi un martor tăcut al existenţei vechii aşezări de la Geamăna, unde mai trăiesc câţiva oameni.

Biserica părăsită din Lacul Cinciş

Atracţia neobişnuită a Lacului Cinciş din judeţul Hunedoara este o fostă biserică romano-catolică, inundată atunci când apele cresc. Biserica a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din ordinul împărătesei Maria Tereza. Până în anii 1960, când autorităţile au decis inundarea satelor Cinciş, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni pentru a amenaja lacul Cinciş, biserica era mândria sătenilor, alături de alte aşezăminte vechi de secole. Oamenii au fost nevoiţi să îşi lase în urmă casele, bisiericile şi cimitirele, pentru a se muta din calea apelor. Cele mai multe dintre ele au ajuns pe fundul lacului sau au fost dărâmate cu timpul, însă ruinele bisericii continuă să dăinuie peste ape şi să îi oprească pe marginea şoselei de pe malul opus, pe amatorii de fotografii.

Biserica distrusă de trăsnete

Fosta biserică greco-catolică din Săcărâmb, s-au prăbuşit în anii trecuţi, după ce de nenumărate ori a fost ţinta trăznetelor căzute peste satul din Munţii Metaliferi. În urmă cu jumătate de secol, un incendiu, cauzat de asemenea de fulgere a dus la distrugerea aproape completă a aşezării. A fost un semn prevestitor de rele, spuneau unii dintre localnici, cu gândul la catastrofa de la poalele Săcărâmbului, care a urmat mistuirii bisericii din 1970. În dimineaţa de 14 septembrie 1970, biserica a fost mistuită de flăcări, în timpul unei furtuni care a abătut fulgerele asupra ei. A fost al treilea incendiu care a cuprins aşezarea, în cei peste 200 de ani ai istoriei ei, iar din 1970 lăcaşul nu a mai fost reparat. De fiecare dată când natura a lovit în vechea biserică a Săcărâmbului, oamenii din sat s-au aşteptat la ce a fost mai rău. În 1971, la un an de la ultimul incendiu şi cel care a devastat definitiv aşezarea, s-a petrecut, în vecinătatea Săcărâmbului, cea mai mare catastrofă minieră din ultimul secol. În dimineaţa zilei de 30 octombrie 1971, iazul de steril al exploatării miniere de la Certej s-a prăbuşit peste sat, luând viaţa a 89 de oameni, majoritatea tineri şi copii, din familiile celor care lucrau în minele de aur. Atunci, peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră.

Biserica lovită de bombe şi de cutremur Biserica din satul Viezuri (judeţul Gorj) a fost construită la mijlocul secolului trecut, însă nu a mai fost finalizată, chiar dacă localnicii şi-au dărâmat fiecare coşurile de la hornuri, pentru a obţine, astfel, cărămizi pentru ziduri. Chiar şi aşa, biserica a funcţionat până în anii Primului Război Mondial, când bombardamentele germane i-au smuls acoperişul şi au devastat pereţii. După război, oamenii au contribuit din nou la clădirea bisericii, însă un cutremur petrecut în anul 1940 a dărâmat-o aproape în totalitate.  De atunci, slujbele au încetat, iar biserica s-a ruinat treptat, în prezent fiind un loc despe care oamenii înşiră legende şi îi atribuie blesteme.

Sursa:adevarul