A început Postul Crăciunului! Ce este INTERZIS să facem vreme de 40 de zile și când sunt zilele cu dezlegări la pește

Postul Crăciunului a început azi și se încheie în noaptea zilei de 24 decembrie, ziua din Ajunul Crăciunului fiind o zi de post aspru. Dezlegarea la alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie.

Postul Crăciunului începe miercuri și durează 40 de zile, printre care sunt multe cu dezlegare la pește, ulei și vin, până în Ajunul Crăciunului, când se ține post negru și este așteptat preotul să aducă vestea Nașterii Mântuitorului.

“Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel și al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne amintește de steaua ce a vestit magilor nașterea Mântuitorului. Această ajunare amintește, de asemenea, de postul ținut odinioară de catehumeni care, în seara acestei zile, primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire la liturghia săvârșită atunci în acest scop”, a explicat părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toți creștinii posteau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni, unii țineau un post mai aspru, alții, unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai ușor față de cel al Paștelui, având multe dezlegări la pește, ulei și vin. Se dă dezlegare la pește și preparate din pește, precum și la vin și untdelemn în toate zilele de sâmbătă și duminică.

Prima zi de dezlegare la pește din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă pește în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri și vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marți și joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbătă și duminică se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marți sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la pește, iar miercuri și vineri, la vin și untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioșii îl așteaptă pe preot ca să le aducă vestea Nașterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Nu se coase, nu se dau bani cu împrumut “Femeile nu au voie să coasă, nu torc și nu țes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele și de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulți lupii și vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru morți și vii”, spun specialiștii în Etnografie și Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călărași.

De asemenea, pentru a întâmpina cum se cuvine cele 40 de zile de post, de lăsatul secului, gospodinele spală toate vasele în care au pregătit bucatele pentru masa sărbătorească, apoi le pun pe masă cu gura în jos în noaptea ce deschide Postul creștin. Există credința că în acest fel, spiritele rele nu se vor ascunde acolo și nu-i vor ispiti pe creștinii din casa respectivă să renunțe la post.

În ziua sărbătorii, o altă tradiție se referă la o interdicție referitoare la treburile casnice ale femeilor: nu se spală, nu se țese, nu se face curățenie, pentru ca bolile și paguba să nu intre în casa unde se împlinește tradiția.

sursa: reporterntv.ro