Cum trăiesc oamenii din satele ascunse în Munţii Orăştiei

Satul de la poalele Peşterii Cioclovina

Ileana Murgoi are 66 de ani şi locuieşte de-o viaţă în satul de la poalele Peşterii Cioclovina, care de mii de ani a fost adăpost pentru urşii de peşteră.

Ileana Murgoi. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1

Acum este destinaţie turistică şi se numără printre marile atracţii ale Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, alături de cetăţile dacice. Cea mai apropiată dintre ele de Cioclovina este Piatra Roşie, aflată la capătul unui urcuş de o oră. Alte poteci duc spre Blidaru, Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. În jurul aşezărilro antice, din vremuri necunoscute s-au ridicat satele risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Unele cătune nu au curent electric, apă sau canalizare, iar drumurile lor sunt greu accesibile iarna, însă oamenii sunt obişnuiţi cu acest mod de viaţă. Ileana are trei vaci, zece găini şi a ţinut până de curând şi doi porci. Îşi munceşte pământul şi spune că, oricât de greu i-ar fi, nu ar putea trăi altundeva decât în locul din munţi în care s-a născut. „În Cioclovina au mai rămas vreo cinci familii. În trecut erau 25, dar tinerii au plecat. Cei rămaşi au copii plecaţi să muncească în străinătate. Alţii sunt la oraş şi se întorc rar. Eu nu aş putea locui la oraş”, spune Ileana.

Video aici.

Ursici, sălaşul urşilor

Nu departe de Cioclovina, pe un alt versant, la capătul unui urcuş dificil de zece kilometri prin pădure, se dezvăluie primele case şi stâne din Ursici. Oamenii din Ursici îşi îngroapă morţii în curte, la drum, împodobindu-le crucile cu flori şi ciucuri de lână şi păstrau sărbători vechi, uitate: ziua ursului şi ziua lupului, ambele ţinute la început de februarie. Numele satului arată legătura oamenilor cu sălbăticia naturii: Ursici vine de la urs şi de la ursită, potrivit unor etnografi. În Ursici, locul aflat la peste 1.000 de metri altitudine, au mai rămas câteva familii, care se ocupă în special cu creşterea vacilor şi a oilor.

Şoseaua spre Târsa

O soartă mai fericită au avut-o localnicii din Târsa, un alt sat din Munţii Orăştiei, învecinat cetăţilro dacice, dar scos din izolare după construcţia unei şosele. În ultimii doi ani, satul Târsa a devenit mai accesibil, după ce drumul care urcă din Costeşti spre locul din Munţii Orăştiei a fost asfaltat. „Până să fie asfaltat drumul, în iernile grele rămâneam aproape rupţi de lume, în mijlocul munţilor”, spune Ioan, un vârstnic din Târsa. De la capătul satului, continuă un drum de pământ pe care călătorii pot ajunge, pe jos sau cu maşini 4 x 4, la Poiana Omului, despre care unii localnici spun că a fost locul unde regele Decebal şi-ar fi găsit sfârşitul, în timp ce era urmărit de romani. Poiana a rămas un loc de întâlnire al ciobanilor din Munţii Orăştiei, impresionant prin frumuseţea priveliştilor sale. 

Citeste mai mult: adev.ro/plav1w

Sursa:adevarul