Cum scapi de ficatul gras înainte de a ajunge la fibroză

Dacă am ajuns la stadiul al II-lea de steatoză hepatică, mă mai pot întoarce la stadiul I? Este o întrebare pe care şi-o pun mulţi pacienţi cu ficat gras. Cum răspund medicii specialişti.

Imagine similară

Ficatul este al doilea cel mai mare organ al corpului uman. „Este răspunzator de procese complexe care se petrec în corpul uman, pe la ficat trecând toate alimentele pe care le consumăm şi lichidele care le bem. Prea multă grăsime la nivelul ficatului poartă denumirea de steatoză hepatică sau ficatul gras, care în timp duce la alterarea funcţiei ficatului şi celulei hepatice“, explică dr. Ioan Florin Bălănică, expert în medicina stilului de viaţă.

Steatoza hepatică se însoţeşte de o stare de inflamaţie, are mai multe grade şi afectează aproximativ 30% din populaţia europeană şi din SUA, incidenţa fiind mai mare în rândul bărbaţilor.

Steatoza poate fi alcoolică în care principal cauză este consumul exagerat de alcool şi nonalcoolică, unde, cauzele incriminate sunt: obezitatea, diabetul, dislipidemiile, consumul anumitor medicamente sau sarcina.

Scăderea poftei de mâncare sau, dimpotrivă, creşterea apetitului, durerile abdominale, scăderea în greutate, slăbiciunea, starea de confuzie pot fi tot atâtea semne de manifestare al e steatozei hepatice.

„În cazul în care nu prevenim sau nu tratăm boala, ea evoluează de la stadiul I la stadiul al III-lea cu inflamaţia ficatului, după care apare ciroza hepatică – fibroza – şi, în cele din urmă, cancerul hepatic“, mai spune medicul.

Cum şi de ce ajungem la steatoză hepatică ?

„În momentul în care aportul de carbohidraţi sau/şi grăsime este mai mare decât consumul, mâncăm după ora 20.00, sau/şi consumăm alcool şi dulciuri în timpul mesei sau după, vom depune grăsime la nivelul ficatului.

„Corpul uman nu poate depozita zahăr sau carbohidraţi, iar dacă consumul este mai mare decât necesităţile fiziologice, depune glicogen la nivelul muşchilor şi ficatului. În cazul in care acest obicei alimentar continuă şi nu facem nici activitate fizică, glicogenul din ficat se transformă în grăsime şi de aici steatoza hepatică.“

Totodată, o altă modalitate de a ajunge la ficatul gras este consumul de alcool, concomitent cu mâncarea grasă. În ficat, aceeaşi enzimă metabolizează atât alcoolul cât şi grăsimea, aşa că primul luat în calcul este alcoolul, iar grăsimea este depusă.

“ Nutriţie adaptată. Mai multe proteine, mai puţine grăsimi

„Mai întâi de toate, este util să identificăm steatoza hepatică şi gradul acesteia printr-o ecografie de abdomen şi scanarea parametrilor corporali, care ne arată raportul muşchi/oase/grăsime/grăsime pe organele interne. Mai apoi, trebuie să adaptăm nutriţia, prin creşterea cantităţii de proteine, scăderea cantităţii de carbohidraţi şi grăsimi, atât cele saturate, cât şi nesaturate.“

Cum trebuie să arate dieta persoanelor cu ficat gras?

La micul dejun este recomandată brânza slabă – sub 2% grăsime – sau omleta din patru-cinci albuşuri cu legume verzi şi una-două felii de pâine integrală prăjită.

Prima gustare a zilei se poate compune dintr-un măr verde sau un iaurt degresat – sub 2% grăsime.

Prânzul include carne albă sau roşie slabă – piept de pui, curcan sau muşchi de porc, vită – cu legume de culoare verde: fasole, spanac, brocoli, linte.

Pentru a doua gustare a zilei, tot un iaurt degresat – sub 2%.

La cină se poate consuma peşte slab sau cinci-şase albuşuri cu legume de culoare verde.  

Alături de dietă, activitatea fizică nu trebuie să lipsească. „Sunt necesare 30 de minute de mişcare funcţională, care să includă: trei minute de încălzire specifică; cinci minute de cardio; 12 minute de antrenament pe grupe musculare; cinci minute de abdomen şi cinci minute de stretching.“

„În concluzie, răspunsul la întrebarea “dacă am ajuns la stadiul al II-lea de steatoză mă mai pot întoarce la stadiul I?” este da, prin dietă şi mişcare!“

Sursa:adevarul