Secretele fierăriilor din Sarmizegetusa Regia
Mii de piese antice de fier descoperite de-a lungul timpului în zona Sarmizegetusei Regia dezvăluie secretele metalurgiei dacilor.
La sfârşitul secolului I, potrivit istoricilor, Sarmizegetusa Regia era unul dintre marile centre de prelucrare a fierului din Europa.
O dovedesc cele peste 3.000 de piese dacice de fier descoprite de-a lungul timpului, care au ajuns în patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) şi al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (MCDR).
Rămăşiţele metalurgiei dacilor sunt vizibile în fosta capitală din Munţii Orăştiei. „Sarmizegetusa Regia este printre puţinele situri antice pentru care pot fi documentate, prin prisma pieselor, toate etapele acestei activităţi, de la transformarea turtelor de fier în lingouri, până la realizarea obiectelor finite. Turtele din fier (lupele) erau materia primă a atelierelor de făurărie. Ele erau obţinute în cuptoare de redus minereul. Cel mai probabil, reducerea se făcea în apropierea locurilor de exploatare a minereului, specialiştii indicând zone mai apropiate de capitala dacică, precum Muntele Bătrâna, Valea Tâmpului, sau ceva mai îndepărtate, precum Teliuc şi Ghelari”, arată autorii lucrării „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO – Incursiuni dacice în spaţiul virtual”, realizată printr-un proiect al Universităţii Tehnice din Cluj Napoca, în parteneriat cu MNIT, MCDR şi Universitatea Babeş-Bolyai.
Peste 400 de lupe de fier, cu o greutate de circa 2,5 tone au fost descoperite în împrejurimile Sarmizegetusei Regia. Lor li s-au adăugat peste 30 de nicovale, unele cu greutăţi de până la 50 de kilograme, zeci de lingouri de fier şi zeci de cleşti de diferite forme şi mărimi, folosiţi de fierari. Baroasele şi ciocanele, folosite la confecţionarea pieselor de fier prin forjare (modelare la cald) erau nelipsite din fierăriile Sarmizegetusei Regia.
„Cu ajutorul uneltelor enumerate anterior era produsă o gamă largă de obiecte din fier: unelte specifice altor meşteşuguri sau îndeletniciri (de dulgherie-tâmplărie, pentru cioplit piatra, pentru agricultură, de prelucrare a metalelor preţioase), obiecte de uz domestic (vase, trepiede, cremaiere, cuţite, frigări, foarfeci, chei, componentele metalice ale pieselor de mobilier, precum varii armături şi ferecături), arme, instrumente de măsurat şi de trasat etc. Desigur, activitatea făurarilor nu consta doar în realizarea unor obiecte, ci şi în repararea celor deteriorate”, arată autorii lucrării „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO – Incursiuni dacice în spaţiul virtual”.
În anii dinaintea războaielor daco-romane, activitatea făurarilor daci era orientată şi spre producerea armelor, pieselor de harnaşament, unelte şi materiale de construcţii folosite la consolidarea cetăţilor. Sute de unelte de dulgherie şi tâmplărie au fost descoperite, de asemnea, în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
Sursa:adevarul
