Controversele bisericii Densuș, unică în România

February 7, 2023February 7, 2023 realitatearutiera 0 Comments

Biserica medievală Densuș a fost atestată din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici și cărturari au susținut că este mult mai veche. Controverse au stârnit și împrejurările în care a fost zidită așezarea de lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa și rolul său inițial.

Biserica medievală Densuș (video) din Țara Hațegului a stârnit de-a lungul timpul fascinația oamenilor, prin înfățișarea și legendele sale, însă multe dintre informațiile cunoscute despre ea ar putea fi inexacte și chiar false. Atât vechimea, cât și împrejurările în care a fost zidită au stârnit controverse.

Biserica medievală din Densuș. Foto Daniel Guță

Încă din secolul al XVIII-lea, biserica de piatră aflatăâ la vreo 10 kilometri de ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a atras oameni de știință.

Primul călător faimos care a descris-o a fost baronul von Hohenhausen, un ofiţer austriac în Transilvania, care a călătorit în ținuturile Hunedoarei și a cercetat monumentele istorice de aici.

Scrierile acestuia au servit ca sursă de inspirație și documentare pentru alți cărturari care s-au ocupat de cercetarea ei.

Unii au ajuns la concluzia că biserica fusese clădită pe ruinele unui templu antic sau a unui mausoleu, ridicat de generalul Longinus, eroul roman din timpul războaielor cu dacii, care s-a sinucis, după ce fusese capturat de regele Decebal.

„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste. El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani”, informa cărturarul Bizantinus Pop, tatăl cărturarilor Aron şi Nicolae Densuşianu, în secolul al XIX-lea.

Alți istorici din secolele trecute au susținut că biserica fusese construită de evrei, în timpul regelui Decebal, sau de goți, ipoteze considerate false de majoritatea cercetătorilor.

„Și, pe când Sarmizegetusa lui Traian și Decebal s-a prefăcut în pulbere, prădată de cine a voit, acest lăcaș al rămășițelor lui Longin trebuie să fi rămas aproape neatins, păstrat până astăzi în această formă ocrotitoare a religiei creștine, îmbălsămat în farmecul neînvins al legii nouă”, scria istoricul Nicolae Iorga, la începutul secolului trecut.

Printre cercetătorii care au susținut originea antică a bisericii medievale de lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-a numărat și preotul Ioan Mălinaș. Acesta a cercetat documentele și mărturiile din secolele trecute despre biserica din Densuș și a publicat în 1997 cartea „La umbra Sarmizegetusei Romane. Basilica din Densuș”, în care arăta că monumentul datează de aproape două milenii.

„Primul ctitor al Sanctuarului de la Densuș a fost și primul guvernator al Daciei, din teritoriile cucerite de Traian, în războiul din anii 101 – 102 d. Hr., adică generalul roman Cnaeus Pompeius Longinus, care și-a stabilit cartierul general, între anii 102 – 105, în acele locuri”, scria arhimandritul Ioan Mălinaș.

→