Locuri din România care impresionează prin grandoarea și autenticitatea lor
România păstrează numeroase locuri spectaculoase care pot concura în atractivitate cu destinații turistice faimoase din lume. Unele sunt recunoscute pentru unicitatea lor, iar altele îi impresionează pe călători 
Chipul lui Decebal, deasupra Cazanelor Dunării și Golfului Mraconia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Fiecare regiune istorică din România are emblemele sale, locuri care concurează ca atractivitate cu zone turistice mult mai faimoase din lume. Adevărul prezintă câteva dintre destinațiile turistice ale României, de văzut în 2026.
Transfăgărășanul, drumul legendar agățat de creste
Transilvania oferă oaspeților săi experiența întoarcerii în timp, prin cele mai bine conservate așezări medievale.
Centrele istorice ale orașelor Sibiu, Sighișoara și Brașov, bisericile fortificate ale sașilor, castelele din Hunedoara și Bran sunt reperele istorice ale regiunii, însă fiecare oraș transilvan are propria identitate istorică.
Natura a fost și ea darnică cu acest ținut. Munții Făgăraș, Apuseni și Retezat cuprind rezervații întinse, în care sălbăticia a rămas netulburată de intervențiile umane.
Video aici
Unul dintre cele mai atractive trasee de călătorie din Transilvania urcă pe ruta Transfăgărășanului, o șosea construită la începutul anilor ’70 pentru a lega, peste munți, regiunile istorice ale Transilvaniei și Munteniei.
Transfăgărășanul (DN7C), drumul care leagă județele Argeș și Sibiu, străbate Munții Făgăraș și urcă până la peste 2.000 de metri altitudine, oferind priveliști dramatice. Șoseaua traversează Carpații prin căldarea Bâlea, urcând până la 2.042 de metri, în apropiere de Lacul Bâlea.
După ce traversează tunelul montan, coboară spre Valea Argeșului, pe lângă Lacul Vidraru și cetatea Poenari, spre faimoasa mănăstire de la Curtea de Argeș.
Casa Poporului din București, cea mai mare clădire din România
Întinsă la poalele Carpaților Meridionali și conturată în sud de Dunăre, regiunea istorică a Munteniei oferă peisaje naturale diverse. Cele mai populare se înfățișează pe Valea Prahovei și în Munții Bucegi, unde Sfinxul, Babele și Caraimanul au devenit repere ale acestora. București rămâne cel mai important loc turistic al regiunii, iar atracția sa de neratat pentru numeroși turiști este Palatul Poporului.
Construită în anii ’80 și ’90, clădirea emblematică a Capitalei domină prin dimensiunile sale grandioase, care o înscriu printre cele mai mari clădiri administrative din lume.
Palatul Parlamentului ocupă peste 365.000 de metri pătrați, are o înălțime de peste 80 de metri și coboară peste 90 de metri în subteran, pe mai multe niveluri. „Casa Poporului”, la construcția căreia au muncit zeci de mii de români, cuprinde peste 1.000 de încăperi, săli monumentale decorate cu marmură, coridoare și structuri masive din beton și piatră, fiind continuată de actualul Bulevard al Unirii, o zonă amenajată pe ruinele unor cartiere istorice demolate de regimul Ceaușescu.
Delta Dunării, paradisul păsărilor sălbatice
Cuprinsă între Dunăre și Marea Neagră, regiunea Dobrogei păstrează unele dintre cele mai vechi așezări istorice din România, faimoasele cetăți grecești și romane Histria, Callatis (Mangalia) și Tomis (Constanța). Însă marea sa comoară este Delta Dunării, ținutul mlăștinos devenit una dintre marile rezervații naturale din România.
Cu o suprafață de peste 500.000 de hectare, Delta Dunării este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Ea cuprinde 20 de zone strict protejate, locuri în care intervenția umană este interzisă: Roșca–Buhaiova, Pădurea Letea, Lacul Răducu, Lacul Nebunu, Vătafu–Lunguleț, Pădurea Caraorman, Sărături Murighiol, Arinișul Erenciuc, Insula Popina, Sacalin–Zătoane, Periteașca–Leahova, Capul Doloșman, Grindul Lupilor, Istria–Sinoie, Grindul Chituc, Rotundu, Potcoava, Belciug, Insula Ceaplace, Prundu cu Păsări.
Delta Dunării impresionează în special prin numărul mare de specii de păsări, peste 330, și de pești, aproape 50. Găzduiește una dintre cele mai mari populații europene de pelicani și este un loc de popas important, atât primăvara, cât și toamna, pentru milioane de păsări. Insulele și pădurile sale sălbatice completează peisajul aparte al Dunării, la vărsarea în Marea Neagră.
Stațiunile de pe litoralul românesc
Întins pe aproape 250 de kilometri, de la granița cu Ucraina, în nord, până la frontiera cu Bulgaria, în sud, litoralul românesc al Mării Negre se înfățișează într-un relief variat, de la plaje nisipoase la faleze abrupte, mlaștini și lacuri. Constanța este principalul oraș de pe țărmul Mării Negre și una dintre cele mai importante așezări urbane și istorice ale României.
În jurul său se înșiruie, de la nord la sud, stațiunile Mamaia, Năvodari, Eforie Nord și Eforie Sud, Techirghiol, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia și Vama Veche. Nisipul fin și salinitatea redusă a apei, verile calde și însorite, precum și accesibilitatea celor mai multe dintre stațiuni atrag anual sute de mii de turiști.
Cea mai populară dintre ele este Mamaia, dezvoltată începând din anii ’70 pentru a atrage turiști din afara României. Plajele sale, întinse pe o fâșie de aproape opt kilometri mărginite de Lacul Siutghiol și de șirurile de hoteluri (la vest) și Marea Neagră (la est), acoperite cu nisip fin, au favorizat transformarea stațiunii într-un reper al turismului de vară din România.
Sighetu Marmației, locul unde se agață harta în cui
În nord-vestul României, orașele Satu Mare și Baia Mare sunt repere ale vechilor regiuni istorice Maramureș și Sătmar. În jurul lor, destinațiile turistice atrag prin varietatea și autenticitatea lor.
Maramureșul este recunoscut pentru bogata artă a prelucrării lemnului, vizibilă în înfățișarea caselor tradiționale din satele sale și în vechile biserici de lemn. Din 1999, opt dintre aceste biserici, ridicate între secolele XVI și XVIII, au fost incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO. Ele pot fi admirate astăzi în localitățile Bârsana, Desești, Ieud Deal, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești.
Munții Maramureșului invită la drumeții pe jos sau la plimbări cu mocănița de pe Valea Vaserului, iar Munții Rodnei, împărțiți de Maramureș și Bistrița, sunt cei mai înalți din nordul României (Vârful Pietrosul Rodnei – 2.303 metri) și păstrează rămășițe ale glaciațiunilor.
Un loc aparte al Maramureșului este Sighetu Marmației, al doilea ca mărime din județ, după reședința Baia Mare.
Numit în trecut Sighet, este cunoscut ca „locul unde se agață harta în cui”, datorită poziției sale nordice, la frontiera României cu Ucraina. Sighetu Marmației are aproximativ 38.000 de locuitori și este căutat de turiști pentru fosta închisoare stalinistă Sighet, transformată într-un memorial al victimelor comunismului.
Închisoarea Sighet a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru arestați și deținuți de drept comun, iar după Al Doilea Război Mondial a devenit o închisoare specială, unde au fost trimiși peste o sută de demnitari români: foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști și politicieni, dar și zeci de episcopi și preoți greco-catolici și romano-catolici. Mulți au sfârșit aici, iar trupurile lor au fost aruncate în gropi comune.
În Sighetu Marmației, călătorii mai pot vizita un muzeu al satului maramureșan, care cuprinde peste 30 de gospodării tradiționale. În apropiere de oraș se află Cimitirul Vesel din Săpânța, un loc unde cele peste 800 de morminte impresionează prin epitafurile satirice și umoristice.
Peșterile din Parcul Natural Apuseni
Nord-vestul României cuprinde și regiunea istorică a Crișanei, mărginită la sud și est de Munții Apuseni și învecinată cu Clujul.
Oradea, un oraș cu circa 200.000 de locuitori, dezvoltat în ultimii ani prin investiții ample, private și publice, și cu ajutorul fondurilor europene, este emblema regiunii. Oradea este înconjurată de stațiuni termale, cele mai atractive fiind Băile Felix și Băile 1 Mai, însă este, în același timp, și un punct de plecare spre Parcul Natural Apuseni, una dintre cele mai valoroase rezervații naturale din România.
Parcul Natural Apuseni se întinde pe peste 76.000 de hectare în județele Cluj, Bihor și Alba, iar aproape două treimi din suprafața sa sunt acoperite de păduri, ce ascund numeroase monumente ale naturii: de la peșteri spectaculoase la chei adânci, abrupturi calcaroase, doline și avene.
Peștera Scărișoara, vizitată încă din secolul al XIX-lea, adăpostește cel mai mare ghețar subteran cunoscut din România, vechi de aproximativ 4.000 de ani.
„Blocul de gheață are un volum de 75.000 de metri cubi și o grosime medie de 16 metri și se găsește cantonat în Sala Mare, formând planșeul acestei săli, de unde se prelungește sub forma unor limbi de gheață în Rezervația Mare, Biserică și Rezervația Mică”, transmite Parcul Natural Apuseni.
Tot în Apuseni, turiștii pot ajunge la Peștera Ghețarul Focul Viu, aflată în apropiere de Vârful Piatra Galbenii, la o altitudine de 1.165 de metri. De asemenea, pot vizita zona turistică Padiș, cunoscută și pentru numeroasele sale ponoare, locuri unde apele de suprafață se scurg în subteran. Cea mai faimoasă este Poiana Ponor.
„La capătul acestei poieni, apa Ponorului dispare în pământ, drenată prin mai multe sorburi, și o regăsim în subteran după un kilometru, în Cetățile Ponorului, izvorând dintr-un puternic izbuc al Cetății. În sezoanele cu precipitații abundente, cantitățile mari de apă, care nu pot fi drenate de sorburi, se acumulează, transformând depresiunea într-un lac întins. Drumețul care surprinde această ciudată și rară transformare a Poienii Ponor trebuie să ocolească lacul pe malul nordic pentru a reîntâlni marcajul la capătul poienii, deasupra sorburilor”, informa exploratoarea Lucia Ghertler.
Chipul lui Decebal, monumentul care veghează la Porțile de Fier
În sud-vestul României, Clisura Dunării leagă pe calea apelor regiunile istorice ale Banatului și Olteniei. Defileul Dunării se întinde pe aproape 100 de kilometri, între orașele Moldova Nouă și Orșova, și este cuprins în Parcul Natural Porțile de Fier, un loc care adună o mulțime de monumente ale naturii.
Video aici
Aici se găsește insula Ostrov, din zona Moldova Nouă, adăpost pentru numeroase specii de păsări, dar și pentru zeci de cai sălbatici, iar aproape de Orșova se află Cazanele Dunării, strâmtoarea spectaculoasă a fluviului, cu o lungime de aproximativ nouă kilometri, temută în trecut de marinari din cauza curenților puternici.
În apropiere de Cazane, călătorii găsesc monumentul emblematic numit „Chipul lui Decebal”, dăltuit într-o stâncă aflată pe malul stâng al Dunării, la intrarea în golful Mraconia, între localitățile Eșelnița și Dubova, situate la circa 15–20 de kilometri de Orșova. Chipul lui Decebal, sculptat în anii ’90, poate fi observat de pe Dunăre și de pe șoseaua Orșova–Baziaș (DN57), care traversează Clisura Dunării. Pe malul opus, un monument triumfal dedicat împăratului Traian amintește de drumul antic construit de romani, prin săparea stâncilor de pe malul fluviului.
Video aici
În anii ’60, la Porțile de Fier, în sectorul dintre Orșova și Drobeta-Turnu Severin, unde vârtejurile și cataractele făceau aproape imposibilă navigația, Dunărea a fost înălțată cu peste 30 de metri, în timpul amenajării Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I. Apele lacului de acumulare creat pe Dunăre au înghițit atunci insule legendare, precum Ada Kaleh, precum și vetrele vechi ale Orșovei și ale altor sate de pe țărmul românesc.
La mai puțin de 20 de kilometri de Orșova se află stațiunea Băile Herculane, o poartă de intrare în ținuturile Banatului Montan și ale Parcului Național Domogled – Valea Cernei.
Timișoara, capitala culturală a vestului
Câmpia Banatului, mărginită de Dunăre, Mureș și Tisa, a fost în Antichitate o întindere mlăștinoasă, cu numeroase lacuri alimentate de topirea zăpezilor din Carpați și Alpi, care, datorită climei blânde și a vegetației abundente, devenise ideală pentru iernatul turmelor.
În Evul Mediu, ținuturile Banatului de câmpie au ajuns însă aproape părăsite, însă începând din secolul al XVIII-lea, Imperiul Austriac le-a revitalizat, aducând aici zeci de mii de coloniști șvabi. Cei mai mulți s-au așezat în jurul Timișoarei, oraș devenit nucleul comunității șvăbești, dar și un centru cultural important pentru români, maghiari și sârbi.
Cartierul Josefstadt (nume inspirat de colonizarea iosefină) păstrează amprenta germană, iar Biserica Millennium (actuala Catedrală Romano-Catolică) a fost un simbol al prezenței coloniștilor. Timișoara și-a păstrat statutul de oraș al culturii, fiind declarată în 2023 Capitală Europeană a Culturii, dar este și un pol turistic și economic al vestului României. Catedrala Mitropolitană și Piața Unirii sunt simboluri ale sale.
Sighișoara, orașul medieval din patrimoniul UNESCO
În centrul României, călătorii descoperă Ținutul Secuiesc, o regiune etnografică și culturală aparte, cuprinsă pe teritoriile județelor Harghita și Covasna și dominată de minoritatea maghiară. Atracțiile zonei sunt Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, și Lacul Roșu, un baraj natural format la aproape 1.000 de metri altitudine, în urma prăbușirii unui versant. În apropierea Lacului Roșu se înfățișează Cheile Bicazului, traversate de unul dintre drumurile care leagă Transilvania de Moldova.
Vdeo aici
În județul Mureș, stațiunea Sovata și orașul Târgu Mureș îi concurează în atractivitate, însă locul de neratat pentru cei mai mulți excursioniști care ajung în zona centrală a României este orașul Sighișoara, unul dintre cele mai bine conservate orașe medievale locuite din Europa. Cetatea sa fortificată, ridicată de sași, a fost inclusă în 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Emblema acesteia este Turnul cu Ceas, construit în secolul al XIV-lea pentru a proteja poarta principală a orașului. Are o înălțime de 64 de metri, acoperișul fiind mai înalt decât turnul propriu-zis, iar deasupra bilei aurite se află un cocoș cu rol de giruetă. Sighișoara este legată de moștenirea sașilor transilvăneni, dar și de figura lui Vlad Țepeș, despre care se spune că s-ar fi născut aici.
Mănăstirile Bucovinei
Regiunea istorică a Moldovei își primește cei mai mulți oaspeți în fostele sale capitale, Iași și Suceava, și în vechile orașe domnești și târguri Piatra Neamț și Botoșani. Cetățile Neamțului și Sucevei, Palatul Culturii din Iași, Cheile Bicazului și Munții Ceahlău sunt printre obiectivele turistice populare ale regiunii, însă un loc aparte îl păstrează mănăstirile Bucovinei, apreciate pentru picturile exterioare care le acoperă fațadele.
Mănăstirea Putna. Foto Facebook. Mănăstirea Putna
Datorită valorii lor artistice și unicității, bisericile mănăstirilor Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița, Arbore, Pătrăuți, „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava și Probota, toate din județul Suceava, au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Alături de ele, Mănăstirea Putna, unde a fost înmormântat Ștefan cel Mare, este una dintre destinațiile turistice de neratat ale Moldovei.
Sursa:adevarul Foto:adevarul
